Marţi, 18 Iunie 2019
Marţi, 18 Iunie 2019


Kontakt / Secuii vor să-și ia zborul

Secuii vor să-și ia zborul

Înainte să se bucure cei care sunt triști pentru prezența diferitelor grupuri etnice din țară, vă informez că secuii nu vor să-și părăsească locul natal, ci vor doar să-și lărgească contactele cu lumea.

Trebuie știut faptul, că din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii Ținutul Secuiesc – sau dacă așa vă place mai mult: județele cu populație preponderent maghiară – a fost întotdeauna marginalizat.

Când regiunea a aparținut Ungariei a fost prea departe de centru, liniile magistrale de cale ferată ajungând în zonă doar la începutul secolului XX, ultimele mari investiții făcându-se între anii 1940–44, când s-a construit linia Sărățel–Deda. Drumurile au fost mai mult cârpite, prima investiție mai mare fiind reabilitarea drumului dintre Miercurea Ciuc și Bălăușeri de acum zece ani, urmată la un interval de cinci ani de reabilitarea drumului zis european ce leagă Toplița de Chichiș. În rest nimic.

Regiunea este ocolită de autostrăzi, singurul proiect care vizează acest areal – dar care când apare, când dispare – este autostrada ce ar trebui să lege Târgu Mureș de Iași. Dacă din Miercurea Ciuc vrei să ajungi la București, străbați in mai bine de cinci ore cele 260 de kilometrii pe calea ferată, sau minimum patru ore cu mașina cele 280 de kilometrii. Pe autostradă acest timp s-ar scurta la două ore și câteva minute.

De la Miercurea Ciuc la Budapesta cu trenul se ajunge în 12 ore și jumătate: până la Oradea sunt 440 kilometri, iar mai departe 240 kilometri, deci 680 de kilometri în mai mult de o jumătate de zi. Pe autostradă ar fi cinci ore…

Așadar este lesne de înțeles de ce vor secuii să-și construiască aeroport: s-ar putea ajunge în mai puțin de o oră la București, iar în mai puțin de două ore la Budapesta.

  

În apropierea municipiului Miercurea Ciuc, la Ciceu funcționează încă din anii 1970 un aeroport folosit de aviația utilitară, de aici decolau avioanele care împrăștiau pe terenurile agricole diferite substanțe chimice. După revoluție pista a trecut în proprietatea unui om de afaceri împătimit de zbor.

Acest om de afaceri dispune de mai multe avioane de mici dimensiuni, folosite pentru uz personal, pentru agrement. Exemplul lui a fost urmat și de alți antreprenori, în zonă fiind mai mulți proprietari de avioane de agrement. Aeroportul din Ciceu a fost dotat pentru a deservi acest public, un public care a căutat și găsit o alternativă viabilă la posibilitățile actuale de deplasare, răspunzând unor necesități reale.



Această modalitate de rezolvare prin mijloace proprii a problemelor de infrastructură a trezit și interesul autorităților județene, Consiliul Județean Harghita găsind de cuviință că înființarea unui aeroport în județul Harghita ar fi un real beneficiu pentru regiune. Din acest considerent în ianuarie a avut loc la sediul Consiliului Județean Harghita o conferință în cadrul căreia președintele instituției, Borboly Csaba a vorbit despre conceptul de dezvoltare al unui aeroport.

Conform buletinului de presă care ne informează despre acest eveniment, președintele consiliului județean a afirmat că „această strategie a fost elaborată de specialiști în scopul accesibilizării regiunii și pe cale aeriană și are la bază factori reali, aeroportul de la Ciceu fiind în momentul de față unul funcțional”.

Tema aeroportului a fost una foarte dezbătută în ultima vreme, Borboly Csaba a conchis că proiectele fezabile, menite a contribui la dezvoltarea regională, au reușit astfel să fie tot mai cunoscute. Conform sursei citate, „Actualul concept are în vedere dezvoltarea aeroportului de la Ciceu, dat fiind faptul că după aeroportul (utilitar) de la Tuzla (jud.Constanța), acesta (din Ciceu) are toate avizele și autorizațiile necesare efectuării zborurilor. În momentul de față acest aeroport fiind funcțional ar fi necesare câteva investiții pentru ca acesta să aibă un efect benefic atât asupra economiei regionale, cât și a siguranței populației, iar odată cu asfaltarea pistei și construirea terminalului de zbor, regiunea ar deveni mult mai atractivă pentru antreprenorii interesați să investească aici.”
 

Documentul prezintă și avantajele acestei investiții: „Timpul de deplasare, cât și costurile de transport ar fi semnificativ micșorate. De asemenea, cooperarea cu spitalele, inspectoratele pentru situații de urgență ar conduce la eficientizarea timpilor de intervenție în cazul intervențiilor în cazul incendiilor de pădure, sau în cazul transportului pacienților.

Existența unui parc industrial în această zonă ar spori utilitatea investiției și ar conduce de asemenea la atragerea de investiții, oportunitatea zborului de agrement fiind de asemenea luat în calcul”. (Vezi informații: http://spme.ro/cdownloads/files/Hargita-Airport-conceptie-de-dezvoltare-RO.pdf.)

Conform buletinului de presă în urma consultărilor, președintele consiliului județean a afirmat că „există posibilitatea reală de concretizare a acestor investiții, iar existența unei curse care să lege regiunea de București, sau Budapesta, nu este un vis. Costurile necesare acestei investiții se ridică la o valoare aproximativ egală cu asfaltarea unei porțiuni de drum de nouă kilometri. Nu se exclude nici cooperarea, această investiție poate fi realizată și prin atragerea de fonduri europene prin intermediul proiectelor”.



Conform documentului, „În ceea ce privește dimensiunile aeroportului trebuie avut în vedere că acesta este proiectat pentru aeronave mici și ușoare. Pentru aceasta este nevoie de asfaltarea actualei piste pe o lungime de 1.200 metri și o lățime de 24 metri. Conform conceptului de dezvoltare investițiile propuse sunt construirea terminalului pentru pasageri, instalarea sistemului NDB (sistem de semnalizare radio), instalarea unei stații meteo, conectarea aeroportului la utilitățile publice și instalația de iluminare a pistei.

Dintre toate aceste investiții cea mai costisitoare este achiziționarea sistemului radio NDB. Consiliul județean are ca ținte pentru acest an elaborarea unui studiu de fezabilitate și înființarea unei firme care să administreze aeroportul”.

Documentul mai menționează, citându-l pe președintele instituției, „că până în momentul de față nu s-a cheltuit nici un ban din bugetul județului pentru dezvoltarea aeroportului, iar instituția pe care o conduce este dispusă să ia în calcul orice altă variantă menită a servi interesul populației și dezvoltarea regiunii.”

Aproape în același timp cu demersul din Miercurea Ciuc a văzut lumina zilei și un alt proiect, de mai mare anvergură: construirea unui aeroport în vecinătatea municipiului Odorheiu Secuiesc. În acest proiect este prevăzut construire unui aeroport care ar permite primire de aeronave medii, folosite de companiile low cost.

Cele două demersuri au făcut să zâmbească multă lume, dat fiind că rivalitatea dintre cele două centre culturale secuiești, Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc a ieșit la iveală și cu această ocazie. Totodată însă aceste demersuri atrag atenția asupra nevoii și necesității de dezvoltare a regiunii din punct de vedere al infrastructurii, punând capăt politicii de a menține la periferie vieții economice a acestei regiuni.

Cele două planuri de aeroport din Ținutul Secuiesc – Miercurea Ciuc (Ciceu-Csicsó) și Odorheiu Secuiesc (Cekend) – sunt populare și există un interes real pentru a le pune în practică. Despre aeroportul de pe Cekend au apărut deja primele machete urbanistice 3D:

 

Aeroportul de la Ciceu (viitorul Hargita Airport) își are și el ritmul său de punere în practică. În aceste zile s-a desfășurat de exemplu o întîlnire la Budapesta a conducerii Consiliului Județean Harghita cu reprezentanții Budapest Airport SA, pentru a analiza împreună datele technice ale aerodromului Ciceu, respectiv pentru a realiza studii de specialitate. Președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba – alături de alți demnitari ai consiliului – au vizitat micul aeroport de la Budaörs, pentru a primi o imagine practică despre funcționarea și administrarea unui aeroport de dimensiuni mici, de talia Ciceului.

Amândouă planuri sunt binevenite, deoarece știm cu toții, că dezvoltarea economică este cheia păstrării tineretului pe pământul natal: și din Secuime, și din alte regiuni tinerii... își iau zborul dacă nu au șanse să lucreze, să câștige un ban, să-și întemeieze viitorul.







Sus