Miercuri, 23 Ianuarie 2019
Miercuri, 23 Ianuarie 2019


Kontakt / Cristian Sandache: Pe unguri inițial i-am urât

Pe unguri inițial i-am urât, 

mai ales prin prisma educației școlare și a literaturii epocii anterioare lui 1989. 

Treptat, dorind să-i combat, am început să caut tot felul de lecturi despre ei, ca să aflu și punctele lor de vedere, în chestiuni în care românii se află pe poziții opuse. În ultimii ani am și cunoscut câțiva unguri, de diferite vârste și categorii sociale. Sunt oameni curați, inteligenți, corecți, foarte patrioți, extrem de impresionabili, orgolioși, harnici, chiar ospitalieri, un amestec de energie și depresie. Un proverb maghiar spune că "plângând se înveselește ungurul", ceea ce înseamnă că pe fond, tristețea e sentimentul predominant. 


Trec ușor de la veselie la cea mai adâncă tristețe. În bătălii erau exemplari atunci când atacau primii, dar dacă erau respinși, moralul li se făcea brusc țăndări și se demoralizau. Se deschid greu unei prietenii, dar din clipa în care te consideră prieten, sunt de o loialitate greu de imaginat. Datorită limbii (grele, fără îndoială) și a prejudecăților care există încă, știm foarte puține despre cultura lor. Nu-mi explic nici eu cum am "venit"către ei, poate e o chestiune de destin. 

Cred că nu e nimic întâmplător în viață. Dar sunt conștient că pasiunea asta îmi va aduce și deservicii. În mentalul colectiv românesc, ei figurează ca unii dintre dușmanii noștri tradiționali. Politicienii au vorbit mult prea mult. Poate ar fi timpul ca să-i lăsăm și pe oamenii obișnuiți (sau pe copii) să se pronunțe în această chestiune. Sunt sigur că ei ar da cele mai normale răspunsuri.




Sus