Luni, 20 Mai 2019
Luni, 20 Mai 2019


Kontakt / 2019. Se conturează societatea maghiară autonomă – 32 miliarde forinți pentru maghiarii din România

2019. Se conturează societatea maghiară autonomă – 32 miliarde forinți pentru maghiarii din România

Odată cu dezvoltarea economică a Ungariei cresc și sumele alocate ca sprijin pentru maghiarii din România, pentru a-i ajuta în realizarea proiectelor social-economice în cadrul unei societăți maghiare tot mai bine conturate. În anul 2019 suma alocată societății maghiare din România ajunge la o sumă record de 32 miliarde de forinți, destinate instituțiilor culturale, religioase, sociale și – ceea ce este domeniu relativ nou – asociațiilor sportive.

Paralel cu creșterea semnificativă a sumelor, se modernizează însăși mecanica sistemului propriu zis, 
acesta adaptându-se din mers la creșterea dezinteresului statului român pentru problemele specifice ale maghiarilor. La centrele de evaluare sosesc din Ardeal proiecte tot mai clare, pragmatice, legate tot mai puternic de viitor, dispărând treptat amatorismul înflăcărat, ceea ce caracteriza acest sistem de concepere a proiectelor de concurs.


Sprijinul sosit de la Budapesta este benefic și pentru dezvoltarea spiritului gospodăresc al maghiarilor, deoarece cu creșterea asociațiilor și instituțiilor înscrise la concurs, crește și concurența, obligând maghiarii să țină pasul cu Europa, obișnuindu-se cu fenomenul concurenței ca și motor al economiei.
Ideea virării sumelor ca și AVANS instituțiilor câștigătoare este iarăși mai mult ca binevenită, echilibrând pe cât se poate sistemul de proiecte aferente ale României, care obligă organizația concurentă să cheltuiască prima dată din SURSE PROPRII, iar după o lungă perioadă de decontare, control și supracontrol, cu chin cu vai (pînă la 4 luni întârziere) statul virează în sfârșit în contul asociației suma câștigată. 

Decontarea sumelor sosite din Ungaria se face iarăși simplificat, existând un model pe net, pe care toată lumea îl completeză, sistemul calculând automat valori, date, adrese, numere, coduri. Pentru a simplifica și mai mult decontarea – și pentru a sprijinii lumea să se înscrie la concursul de dosare – sumele de sub 100/200 000 de forinți pot fi decontate oficial prin contabilitatea proprie (facturile trebuie păstrate cu grijă pentru un eventual control).

Societatea maghiară din Ungaria este divizată în domeniul alocării acestor sume enorme pentru maghiarii din România, unii fiind de acord cu aceasta, alții considerând-o un act nesăbuit. 
Cei care sprijină ideea, consideră că România nu își va schimba niciodată atitudine ostilă față de maghiari, și este pierdere de timp să aștepți o schimbare pe această temă. Cei care sunt de această părere își argumentează poziția prin enumerarea problemelor aferente (UMF Târgu Mureș, Liceul Catolic Târgu Mureș, Școala Maghiară Oradea, Colegiul Mikó, etc.) considerând acestea ca și probleme care nu se vor rezolva vreodată. Se evocă și lipsa Legii Minorităților, care ar fi clarificat multe probleme, începând cu bilingvizare până la folosirea steagurilor.

Partea cealaltă a societății din Ungaria dezaprobă acest sprijin – în intregime sau parțial. Cei care neagă cu vehemență necesitatea acestui program național de sprijin al maghiarilor din România sunt adepții globalizării și astfel automat inamicii de moarte ai guvernului ungar. O altă parte a acestei părți a societății își îndreaptă privirea spre neajunsurile proiectului național cu o îndârjire mult mai mare, decât ar fi normal. 

Fiind vorba de maghiarii care locuiesc în România, expresiile administrativ-bugetare caracteristice limbajului de specialitate maghiar sunt deseori înțelese greșit. Aceste neajunsuri – coroborate cu niște cereri care pot fi înțelese și decontate numai de cei care cunosc situația din România – sunt prezentate publicului ca și forme de fraude strigătoare la cer (altminteri și această fraudă există, ca și peste tot, în cazul evoluărilor). 


Cei care se opun acestui proiect național, nu prea propun alternative pentru această problemă, lăsându- se duși de valurile politicii de protest (”nimic nu e bun ce face guvernul, dar nu am alternativă”). O mică parte a societății este de părere că România ar trebui să fie obligată să-și respecte minoritățile (adică să le conserve, să le ofere viitor și nu să-i asimileze), fără însă a cunoaște soarta comunităților minoritare din România, care sunt pe cale de dispariție, dând expresie marcantă existenței lor numai la festivaluri gastronomice și folclorice.

2019 începe deci bine pentru maghiarii din Ardeal, proiectul național de sprijin alocat de către Ungaria acoperind tot mai multe nișe ale existenței minoritare, contrabalansând nepăsarea statului român. Alocațiile sosite pentru micii gospodari și intreprinzătorii familiali, pentru academiile de sport din Ținutul Secuiesc, sporurile pentru cei care lucrează în sistemul de învățământ maghiar – par să rotunjească încetul cu încetul conturul unei societăți maghiare autonome în România.









Sus