Miercuri, 21 Noiembrie 2018
Miercuri, 21 Noiembrie 2018


Kontakt / De Centenar, România consideră că în Ungaria nu există nicio școală și niciun profesor de română care să merite atenția ei!

De Centenar, România consideră că în Ungaria nu există nicio școală și niciun profesor de română care să merite atenția ei!

În acest an, de Ziua limbii române, președintele României a distins mai mulți pedagogi și instituții de învățământ din afara României, pentru servicii aduse limbii române. Nicio instituție, niciun profesor, învățător sau educator din Ungaria nu s-au aflat printre cei distinși, românii din Ungaria fiind singurii care au fost trecuți cu vederea, în anul Centenarului, dintre comunitățile istorice românești din jurul țării (cum se vede în articolul de mai jos). 

Din fericire, în România copleșită de o profundă și interminabilă criză politică, există încă o parte a mediului universitar care încearcă din răsputeri să mențină normalitatea de apartenență spațială - Europa, și temporală - secolul al XXI-lea, în cultura română, precum și solidaritatea cu acele comunități care și-au asumat identitatea românescă - adesea în situații dramatice. Mulțumim universitarilor care au făcut posibil momentul aniversar al profesorului Petrușan, la Conferința româniștilor de la UBB Cluj! Gheorghe Petrușan și-a dedicat întreaga viață predării literaturii și culturii române, la Catedra de română a Univestității din Szeged. 


S-a născut într-o familie românească dintr-un sat din Ungaria, a făcut liceul românesc din Gyula, a studiat româna la Universitatea din Budapesta. A ajuns la Catedra din Szeged în 1963. De aici a ieșit la pensie, după ce a pregătit zeci de generații de profesori de română, pentru școlile românești din Ungaria. Acele școli care, după cum am observat la sărbătoarea Limbii române din 2018, pentru România, nu merită să fie distinse... 


O întrebare care și-o pun adesea câțiva români din Ungaria este: cât va mai rezista asimilării acestă comunitate istorică de periferie? Recunoașterea simbolică a efortului depus încă de școlile și dascălii români din Ungaria ar fi însemnat o încurajare, o reparație a lungilor decenii de ignorare, care au urmat după înfăptuirea Marii Uniri. Care, da! - nu a fost benefică pentru toți românii! Pentru unii a însemnat declinul identitar iremediabil. 


Omiterea suspectă de la sărbătoarea Zilei limbii române e un mesaj trist: România consideră că românii rămași în Ungaria acum o sută de ani nu mai au merite și nu se mai disting în ceea ce privește prezervarea limbii române. 

E umilitoare această concluzie, mai ales că acești români trăiesc într-o țară care, tot de o sută de ani, poartă de grijă cu toată responsabilitatea sprituală și materială, tuturor comunităților maghiare rămase în afara hotarelor stabilite la Trianon.




Sus