Luni, 23 Iulie 2018
Luni, 23 Iulie 2018


Kontakt / Ungurii “teroriști” și-au primit pedeapsa. Presa centrală e suspect de cuminte

Ungurii “teroriști” și-au primit pedeapsa. Presa centrală e suspect de cuminte

Să pui la îndoială corectitudinea instituțiilor statului a fost mereu si continuă să fie un act de curaj. Cu toate acestea, în România tulbure a zilelor de azi, oamenii sunt din ce în ce mai neîncrezători și simt că statul se conturează tot mai mult ca o entitate ostilă cetățeanului care nu se mai simte reprezentat de nimeni și care se vede nevoit să se descurce cum se pricepe, resemnându-se pe zi ce trece că trăiește într-o țară care “nu se mai face bine”. 

Pe fondul acesta precar, în contextul în care politicienii transfornă modificarea Codului Penal într-o chestiune de viață și de moarte, reprezentanții Justiției pronunță o sentință: cinci ani cu executare pentru “extremiștii teroriști” maghiari care, după cum se știe, au fost acuzați că au pus la cale un atentat împotriva românilor din Târgu Secuiesc care ar fi ieșit să sărbătorească ziua de 1 Decembrie în 2015. Condamnarea vine după ce, în prima instanță, 

Beke István și Szöcs Zoltán primiseră o pedeapsă egală cu numărul de luni petrecute în arest, în închisoare și la domiciliu, pe perioada derulării proceselor. Noua pedeapsă nu doar că este mult mai mare, dar aduce și modificări în privința condamnării. Dacă în 2017, Curtea de Apel București i-a achitat pe cei doi pentru acuzația de atentat împotriva ordinii constituționale și i-a condamnat pentru deținerea de petarde, anul acesta, condamnarea a venit pentru atentat împotriva comunității. Pentru noi, muritorii de rând, aceste schimbări sunt cel puțin ciudate. Ceea ce mă miră pe mine în acest caz este reacția presei centrale. 


Mai bine zis liniștea care se păstrează. Dacă la momentul arestării inițiale vuiau toate posturile TV despre ungurii care voiau sa arunce în aer populația românească din Târgu Secuiesc, acum când făptașii au primit pedeapsa, știrile se dau cuminte. Doar Banciu își cere banii de la CNA care, crede el, îl amendase pe nedrept. 

L-am cunoscut pe Beke István personal. Am fost la el acasă, în Târgu Secuiesc, i-am luat un interviu lung despre faptele și arestul său, în timp ce am băut o cafea făcută de soția lui. Nu am simțit că sunt față în față cu un terorist. Pe Zoltán nu l-am cunoscut. Nu spun prin toate acestea că instanța care a dat decizia finală a greșit. Nu am competența necesară să emit asemenea judecăți. 

Spun doar că eu, ca om, sunt cel puțin confuză. Nu mă pot arunca prea ușor în acest val al acuzațiilor care s-a stârnit pe rețelele de socializare. Alții o fac. Lumea se întrece în comentarii pro și contra despre cât de vinovați sunt cei doi, cât de meritată sau de nemeritată le e pedeapsa sau despre cum ungurii care atentează la integritatea statală asta vor păți și asta merită. Între timp familiile celor doi plâng, iar Codul Penal se schimbă dramatic.





Sus