Vineri, 22 Iunie 2018
Vineri, 22 Iunie 2018


Kontakt / Clujul sparge cu ajutorul tinerilor zidul neîncrederii reciproce româno-maghiare

Clujul sparge cu ajutorul tinerilor zidul neîncrederii reciproce româno-maghiare

Azi la Cluj s-a desfășurat cel mai mare proiect de apropiere a românilor și maghiarilor de la schimbarea regimului comunist până astăzi. Organizatorii au reușit să spargă zidul neîncrederii reciproce, implicând școlile clujene românești să accepte un concurs de cultură generală încrucișată, în care echipele românești au avut de prezentat într-un mod original câte o personalitate clujeană maghiară, iar maghiarii una românească. 


Câștigătorii vor face o excursie de patru zile pe ruta Alba Iulia, Gyula și Budapesta.

Însuși premiul este deja remarcabil prin finețea mesajului pragmatic: Alba Iulia ca și centru simbolic comun, cu reședința principilor ardeleni respectiv mormintele lor alături de Hunyadi János/Iancu de Hunedoara; Gyula ca centrul românilor din Ungaria, cu liceul românesc și cu steagurile românești fluturând alături de cele ungurești; Budapesta, ca centru de formare a zeci de intelectuali români.


Asociația Robert Schumann ca organizator principal a fost secondat perfect de Universitatea Sapientia și Inspectoratul Școlar Județean Cluj, iar principalii susținători – Fundația Communitas, Consiliul Local Cluj și Primăria Cluj – au fost prezenți la cel mai înalt nivel, făcându-și apariția și primarul Clujului, Emil Boc.


De remarcat discursul de deschidere al concursului, decanul Tonk Márton, primarul Emil Boc și Anna Horváth, membră a conducerii Fundației Communitas adresându-se sălii pline de liceeni pe un ton părintesc, evitând la maximum orice nuanță politică.


Fiind primul caz când liceenii români și maghiari s-au găsit alături pe parcursul a șase ore (cu pauze) într-o sală universitară (superbă), înfiriparea dialogului interetnic era de toată frumusețea. 


Maghiarii nu râdeau de românii care se chinuiau să pronunțe grelele nume ungurești, iar echipele românești priveau cu empatie lupta colegilor lor maghiari cu scena și cu emoțiile.


Iată lista participanților, respectiv personalităților clujene prezentate în maximum 15 minute, printr-un mic show de podium, bazându-se pe creativitate și scenete originale:

Liceul Teoretic „Apáczai Csere János” (echipă de 6 elevi): Alexandru Vaida Voievod

Liceul Teoretic „Báthory István” (Országépítők; 5): Sigismund Toduță

Liceul Teoretic „Báthory István” (5): Emil Racoviță

Colegiul Economic Iulian Pop (7): Bánffy Miklós


Colegiul Național George Barițiu (5): Bánffy Miklós

Colegiul Național George Coșbuc (9): Janovics Jenő

Colegiul Tehnic de Comunicații Augustin Maior (5): Márton Áron

Liceul Energetic (6): Balogh Edgár

Liceul Unitarian „János Zsigmond” (10): Alexandru Borza

Liceul Teologic Reformat Cluj-Napoca (10): Augustin Bena


Liceul de arte vizuale Romulus Ladea (5): Szervátiusz Jenő

Liceul Teoretic Avram Iancu (10): Nagy István


Liceul Teoretic Eugen Pora (7): Senkálszky Endre

Liceul Teoretic Onisifor Ghibu (5): Szacsina Géza

De reținut dăruirea și bunăvoința profesorilor coordonatori, provenind din toate nișele de specialitate, care au dat un exemplu tineretului în abordarea multiculturalismului real. 


Faptul că la acest concurs organizatorii au reușit să adune 95 de liceeni, majoritatea români, respectiv 23 de profesori coordonatori, dovedește încă odată că acest proiect este cel mai serios în această tematică. 


Angela Iuras (Colegiul Technic de comunicați Augustin Maior),Vara Elisabeta (Colegiul Technic Energetic), Dana Schell (Liceul Teoretic Eugen Pora) 


Câștigătorii ca și tematica lor au fost deosebiți. Faptul că scriitorul Nagy István și cineastul Janovics Jenő ”s-au găsit” alături de echipe pe podiumul final – la maghiari acest rol l-a avut Augustin Bena și Sigismund Toduță – arată originalitatea proiectului.


La întrebarea Corbilor Albi, cine este personalitatea cea mai marcantă după părerea lui, primarul Clujului, Emil Boc l-a numit pe Ady Endre, sugerând că acest gen de concurs – așa cum spunea și decanul Tonk Márton – ar trebui să devină cu timpul unul regional.




 






Sus