Luni, 10 Decembrie 2018
Luni, 10 Decembrie 2018


Kontakt / Cristian Sandache: Regimul Ceușescu, omogenizare și românizare

Cristian Sandache: Regimul Ceușescu, omogenizare și românizare

Perioada regimului patronat de către Nicolae și Elena Ceaușescu (1965-1989) a stat sub semnul unei simbioze stranii sub aspect ideologic: rudimente ale celui mai pur stalinism; ecouri ale unui naționalism primitiv; complexul psihologic al “cetății asediate”, în cadrul căruia, imaginea “străinului”, echivala, treptat, fie cu imaginea unui suspect, fie cu aceea a unui dușman. Sub masca discursului oficial care perora despre frățietatea proletară, despre solidaritatea între toți fiii națiunii române, politica de românizare s-a amplificat, chiar dacă aparent discret.

Propaganda oficială s-a arătat extrem de preocupată față de ideea unității naționale, patria-monolit fiind expresia forței românismului și a corolarului său - comunismul dinastic ceaușist. Numai că, această unitate națională era înțeleasă în sens uniformizator, astfel încât minoritățile naționale apăreau mai curând ca un element marginal, decorativ, amintite mai mult cu ocazii oficiale, așadar, în chip superficial. 

Invocarea provinciilor istorice românești (inclusiv în cadrul buletinelor meteorologice) a devenit aproape un tabu, după cum, începând din anii 80”, nu se mai permitea abordarea istoriilor României la nivelul regiunilor sale istorice. 




Modificările de ordin economico-structural înregistrate în regiunile României, politica de uniformizare/românizare; emigrările - toate acestea au condus la o diminuare a populației maghiare și germane din România. Începuturile promițătoare ale primilor ani ai epocii comuniste, păreau că apuseseră. Încă din 1958-1962, apăruseră semnale ale înrăutățirii succesive a statutului neromânilor ardeleni. 

Se operează o epurare când discretă, când mai evidentă, la nivelul conducerilor de întreprinderi, instituții, diferitelor structuri ale statului român. În orașele și județele ardelene (exceptând zona Harghita-Covasna) procentul românilor (mulți dintre ei proveniți din alte zone ale țării, dar direcționați către Ardeal) crește progresiv. 


Câteva exemple din unele orașe: procentul românesc al locuitorilor Brașovului, înregistrează cu ocazia recensământului din 1992- 88,8%, în vreme ce maghiarii au 9,7%, iar germanii- 1,1%. (În 1910, procentul românilor era de 28,7%, al maghiarilor-43,4%, iar al germanilor-26,4%). Timișoara avea în 1992 82,2% români; 9,5%- maghiari și 4%- germani. (În 1910, românii înregistrau 10,4%; maghiarii-39,3%, iar germanii-43,6%). Cluj-Napoca avea în anul 1992- 75,6%- români; 22,8%- maghiari și 0,3%- germani. (În anul 1910, românii înregistrau 14,2%; maghiarii - 81,6%, iar germanii - 2,7%). Oradea avea în anul 1992 - 64,8%- români; 33,3%- maghiari și 0,4%- germani. (În anul 1910, românii aveau 5,5%; maghiarii - 91,3%, iar germanii - 2,1%). 

         

Aradul avea în anul 1992-79,7% români; 15,7%- maghiari și 2,2%- germani. (În anul 1910, românii înregistrau 19,1%; maghiarii - 63,4%, iar germanii - 14,2%). În anul 1992, Târgu Mureș avea 46,2% români; 51,6%- maghiari și 0,3%- germani. (În anul 1910, românii înregistrau 6,7%, maghiarii-89,3%, iar germanii-2,4%). În anul 1992, Baia-Mare avea 80,1%- români; 17,5%-maghiari și 0,7%- germani. (În 1910, românii înregistrau 33,7%; maghiarii-64,8%, iar germanii-1,2%). În anul 1992, Satu-Mare avea 54,8%- români; 41,3%- maghiari și 2,8%- germani. (În anul 1910, românii înregistrau 2,8%; maghiarii-94,8%, iar germanii-1,8%). 


În perioada 1975-1992 au plecat definitiv din Transilvania (emigrând, totodată, din România) 215.000 germani, 64.000 maghiari și 6000 de evrei. Numărul anual al germanilor care au părăsit Transilvania și Banatul (și-implicit - România) conform unei înțelegeri din anul 1978- între România și R.F.Germania, a variat între 10.000 și 14.000 de persoane . 

Au continuat să emigreze din Transilvania și maghiari (1058 în anul 1979; 4144 în anul 1986 și 11.728 în anul 1989), odată cu deteriorarea progresivă a condițiilor de viață din România. Exodul a continuat și în anul 1990, în sensul că, din România au plecat doar în acel an- 60.072 germani , 11.040 maghiari și 23.888 de români. 86,2% dintre aceștia proveneau din Transilvania.





Sus