Luni, 26 August 2019
Luni, 26 August 2019


Kontakt / Andrei Sebastian Csiplo: Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria

Andrei Sebastian Csiplo:  Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria

Autoguvernarea pe Țară a românilor din Ungaria( AȚRU) reprezintă una dintre cele mai importante instituții ale românilor, etnicilor români băștinași rămași în Ungaria pe aceste melegauri după Primul Război Mondial, și inclusiv a cetățenilor sosiți ulterior din România și stabiliți aici. 


                     Clădirea Autoguvernării de pe strada Eminescu, Jula (Gyula)

Ea reprezintă așa zisul ‚motor’ al acestei comunități, fiind constituită pentru prima dată în primăvara anului 1995, alături de celelalte autoguvernări minoritare din țară ca și răspuns la aprobarea legii minoritare din anul 1993, care prevede ca fiecare naționalitate de pe teritoriul Ungariei să aibă o instituție principală, care să îi reprezinte. 
   
Principalul scop al acestei instituții este de a reprezenta și apăra interesele comunității românești de pe aceste meleaguri, promovarea și păstrarea limbii, respectiv a tradițiilor românești și transmiterea acestora viitoarelor generații. Sediul central al acestei instituții este în orașul Jula(Gyula) din estul țării. 

Pe lângă acest sediu central național mai există autoguvernări locale în diferitele localități locuite de români ca spre exemplu: Jula, Micherechi, Chitighaz, Aletea, Bătania, Seghedin, Săcal ș.a.m.d, precum și autoguvernările județene românești din județele: Bichis, Ciongrad și Hajdu-Bihar. 

De asemenea Autoguvernarea Românească pe Țară este formată din câte un reprezentant al românilor din fiecare localitate locuită de români, un purtător de cuvânt în parlamentul maghiar, un președinte care este ales prin vot comun, și subalternii săi. 


                                        Liceul românesc de la Jula (Gyula)  

Președintele actual al instituției se numește Tiberiu Iuhas (Juhász Tibor), iar purtătorul de cuvânt Traian Cresta (Kreszta Trajan), care a fost în trecut la rândul său șeful acestei institutii, fiind ales de mai multe ori la rând la cârma acesteia. 


Conducerea Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria a organizat prima întâlnire de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 8 aprilie a.c. în sala mare a Centrului Cultural Românesc din Jula.

Fiecare mandat de candidatură este prevăzut pe o perioadă de 4 ani. Ședințele Întreținute sunt ținute în ambele limbi, maghiară și română, preponderent folosindu-se limba maghiară din considerente oficial naționale: actele sunt în limba națională, procesele verbale sunt scrise tot așa, și multe altele ce necesită folosirea limbii oficiale. 

       

                                           Iuhas Tiberiu și Traian Cresta (foto: atruroman.hu)

Încă de la înființare, AȚRU a avut ca principal scop preluarea instituțiilor românești care erau sub egida statului maghiar pentru a ajunge direct în subordinea autoguvernării, depinzând în totalitate de fondurile alocate de Statul Maghiar pentru funcționarea, întreținerea, conservarea și promovarea specificului românesc.


                                            Grădinița din Bedeu (Bedő), Ungaria

Instituțiile care actualmente sunt sub egida Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria sunt următoarele: Liceul, Școala Generala și Căminul de Elevi Românesc ‚Nicolae Bălcescu’ din Jula, Centrul de Documentare și Informare al Românilor din Ungaria, redacția revistei săptămânale ‚Cronica’ aflata în incinta sediului, Grădinița din Orașul Mare Românesc din Jula, Școala Generală și Grădinița Română din Chitighaz, Școala Și Grădinița Bilingvă de Naționalitate Română din Bihor, Școala Română din Aletea, iar într-un final Școala și Grădinița Română ‚Lucian Magdu’ din Bătania.


Sub genericul „Balul Mărțișorului”, Școala generală și Liceul bilingv „Nicolae Bălcescu” din Jula au organizat  la Centrul Cultural Românesc din oraș, un bal de caritate, un eveniment cultural dedicat sosirii primăverii.

În cadrul acestor instituții se organizeaza deseori evenimente culturale și religioase cu scop educativ finanțate prin sprijinul AȚRU din fonduri provenite de la stat, precum și de alte asociații ale românilor din Ungaria, rareori chiar din România.

În concluzie Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria este o instituție românească, a minorității, independentă din punct de vedere în luarea unor decizii în cadrul comunității, dar totodată dependentă de legile în vigoare ale statului unde functionează și din punct de vedere financiar. 






Sus