Vineri, 22 Iunie 2018
Vineri, 22 Iunie 2018


Kontakt / Atacurile la învățământul maghiar relansează colectarea semnăturilor minoritare europene pentru Bruxelles, numărul apropiindu-se de 1 milion

Atacurile la învățământul maghiar relansează colectarea semnăturilor minoritare europene pentru Bruxelles, numărul apropiindu-se de 1 milion 

Forma cea mai primitivă a luptei antiminoritare este fără doar și poate obstrucționarea prin căi diverse a folosirii limbii și îngrădirea educației. România este singura țară în Uniunea Europeană, unde a învăța în limba maternă este o tematică sensibilă. Până ce țările scandinave trec deja la o reformă a învățământului tradițional european, în România trebuie să te lupți, ca să poți învăța în limba ta maternă.

Cazul secției maghiare de la UMF Târgu Mureș, Liceul Catolic de la Târgu Mureș, amenințarea liceului maghiar din Baia Mare cu desființarea, bătaia de joc cu înscripțiile bilingve la Cluj – iată patru probleme grave, pe care Statul Român nu vrea să le rezolve, ba mai mult, promovează ideea cinică prin președintele țării, că România este un exemplu de urmat în Europa, făcând aluzii la asimilările masive, care se realizează în rândurile minorităților, existând deja minorități care abia își mai vorbesc limba maternă.


Nerezolvarea acestor probleme – și lipsa orizonturilor în această tematică – au dat un nou impuls colectării de semnături pentru Minority Safe Pack, care este cea mai mare inițiativă comună europeană de după Al Doilea Război Mondial, în proiect implicându-se toți cetățenii Uniunii Europene, care vor ca problema minorităților naționale – în jur de 50 000 000 de suflete în UE – să fie reglementată de legi elaborate de Comisia Europeană, uniform valabile în toate țările UE. Aceste legi vor rezolva eternele frecușuri dintre autoritățile majorității și minorități.

       

Reflexele de autoapărare a maghiarilor sunt alimentate și de sloganele devenite oficiale în România, cum că ”aveți destule drepturi” – slogane care promovează ideea, că drepturile minoritare sunt în legătură strânsă cu starea de dispoziție a majorității, care poate are chef, poate nu, să respecte semnăturile sale.

Astfel colectarea de semnături a luat un avânt neașteptat, semnăturile din Regatul Unit, Slovacia, Slovenia, Austria, Suedia, România, Portugalia, Polonia,Țările de Jos, Malta, Letonia, Luxemburg, Lituania, Italia, Irlanda, Ungaria, Croația, Franța, Finlanda, Spania, Grecia,Estonia, Danemarca, Germania, Cehia, Cipru, Bulgaria, Belgia și Austria ajungând la 914 714 – un număr enorm și nemaiîntâlnit în UE.

Un gest mai mult ca frumos a demosnstrat Letonia, Danemarca, Spania, care deși nu au nicio tangență cu maghiarii, și-au realizat baremul, adăugându-se Croației, României, Ungariei și Slovaciei.

Semnăturile se colectează pe hârtie, însă există posibilitatea de a semna și pe site-ul oficial al Inițiativei, apăsând RO pentru informații în limba română.





Sus