Miercuri, 14 Noiembrie 2018
Miercuri, 14 Noiembrie 2018


Kontakt / Transilvania se conectează tot mai strâns la Ungaria

Transilvania se conectează tot mai strâns la Ungaria

Drumul spre Occident trece prin Ungaria – acest lucru este știut de toată lumea, deși incultura societății românești este una de necontestat. Astfel toate căile spre Ungaria – atât în sens propriu cât și figurat – ar trebui să fie o prioritate pentru România, o posibilitate de a te conecta cât mai strâns cu Occidentul. 

Ideea de a invita Ungaria de a investi în societatea maghiară din Transilvania, ca să-și protejeze maghiarii de peste hotare, părea la început un gest cinic, sugerând parcă îndemnul: ”Dacă vreți ca maghiarii voștri să trăiască mai bine, băgați mâna în buzunar”. Însă, seriozitatea cu care Ungaria își apără drepturile conaționalilor săi din Ardeal, a transformat această idee într-un adevărat proiect de țară, îndemnând maghiarii să se gândească tot mai des la Budapesta și tot mai puțin la București.

Odată cu trecerea anilor, Ungaria a început să investească și în învățământul maghiar, clădind zeci de internate, școli și facultăți, oferind posibilități pentru mii de copii maghiari ca să învețe în limba maternă. 
Așa s-a ajuns la o situație absurdă: societatea maghiară a devenit mult mai conectată la Budapesta decât la București, iar unele regiuni majoritari maghiare au devenit, de facto, niște exclave ale Ungariei, primind ajutor financiar și moral exclusiv din această țară.


În ultimii ani, Ungaria a început să investească și în românii din Ardeal, aducând autostrăzi până la granița cu România – învitând românii să se conecteze –, iar mai nou a răsărit ideea unui tren de mare viteză care ar lega Clujul de Budapesta. 

Minoritatea maghiară ar fi putut să fie o punte spre țara vecină, înlesnind legăturile dintre cele două țări – legături care ar fi putut să fie dezvoltate chiar până la o alianță de tip Franța-Germania – realizând astfel o alianță de temut a Europei, având ca arteră Dunărea. 


                                              Mitterand, Kohl, Verdun, 1984

Acum, în 2018, șansele de a forma o societate comună (sinceră) româno-maghiară, este minimă, deoarece maghiarii – neavând altă cale – s-au apucat să-și clădească propria societate civilă, primind ajutor financiar de la Budapesta. Acest status quo este prea convenabil pentru maghiari ca să-l schimbe pe o relație dubioasă cu Bucureștiul – un București aflat departe, departe de Transilvania, unde ajungi după o noapte petrecută într-un tren sărăcăcios.

Circulația trenurilor din România a prezentat mai mereu aspecte anecdotice, începând cu calitatea serviciilor și până la vitezele scăzute, care transformau distanțele românești în entități spațiale gigantice, generând parcă o forță centrifugă în jurul capitalei. 

Iată însă că primul tren de mare viteză din România nu se va îndrepta spre București, ci spre Budapesta (planul românesc de a prelungi această linie până la București fiind infantilă). Înțelegerea de la București, confirmată apoi de la Budapesta, arată clar că Ungaria continuă investițiile în Transilvania, înlesnind comunicarea româno-maghiară.

Odată cu descentralizarea României și ieșirea în evidență a regiunilor istorice, acest tren de mare viteză va avea o importanță nu numai istorică, dar și simbolică. Va consemna faptul că Transilvania vrea să se conecteze mai strâns la Ungaria, considerând-o o poartă a Occidentului și că investițiile făcute de fosta Monarhie Austro-Ungară (ca și vechea cale ferată Cluj-Oradea) pot fi regândite.




Sus