Luni, 23 Iulie 2018
Luni, 23 Iulie 2018


Kontakt / Presa internațională: Eleve sportive din Secuime, tratate cu rea-voință la medic din cauza unor greșeli de exprimare în limba română

Presa internațională: Eleve sportive din Secuime, tratate cu rea-voință la medic din cauza unor greșeli de exprimare în limba română

Presa din Ungaria – în frunte cu Magyar Nemzet – dezbate pe larg cazul elevelor sportive secuience, care la Timișoara au fost tratate cu rea-voință la un control medical sportiv, reproșându-li-se că nu vorbesc bine limba română.

Interesul pentru cazurile în care copii și tineri maghiari sunt discriminați în spitalele din România este una savurată în Europa, după ce la Cluj, un medic pediatru s-a comportat execrabil cu o elevă maghiară care nu știa bine limba română.

Pentru a nu se mai întâmpla astfel de lucruri mai mult decât neplăcute – fiind vorba nu doar de copii și tineri care cresc într-un mediu monolingv ci și de vârstnici maghiari care nu știu să se exprime corect în limba română –, în luna mai 2017 s-a elaborat o lege, în acest sens. 

Actul normativ instituie obligativitatea folosirii limbii materne în spitalele și centrele de asistență socială din localitățile unde populația minoritară depășește 20%, dar include și un nou prag alternativ, de cel puțin 5.000 de persoane.

Legea însă nu are metodologie concretă, deci – ca și majoritatea legilor referitoare la maghiari – se aplică sporadic, fără un control instituțional. Neaplicarea acestor legi este încurajată de mediul antimaghiar generalizat în România. 

Astfel – după ce fostul prim-ministru Tudose a folosit o expresie cel puțin discutabilă despre ”fluturarea” secuilor lângă steagurile lor –, iată încă un caz care are undă verde spre lumea civilizată, sugerând că în România ești dezavantajat dacă ești minoritar maghiar.

Organizațiile civice dedicate drepturilor maghiarilor din România se declară deschise pentru a prezenta cazul în forurile internaționale.

Cazul – deși ancheta abia a început – contribuie la întărirea convingerii maghiarilor că statul român nu este interesat de problemele lor, rezolvările fiind așteptate ori de la Bruxelles – vezi inițiativa civică pentru extinderea drepturilor minoritare occidentale în România –, ori de la Budapesta (vezi fondurile uriașe sosite din Ungaria pentru a asigura dezvoltarea normal a societății maghiare din România).






Sus