Vineri, 14 Decembrie 2018
Vineri, 14 Decembrie 2018


Kontakt / Toleranța religioasă – acum 450 de ani Torda (Turda) era în centrul atenției Europei

Toleranța religioasă – acum 450 de ani Torda (Turda) era în centrul atenției Europei 

La Turda maghiarii au sărbătorit cu mare fast ”Edictul de la Torda” din 1568. Au fost prezente numeroase personalități ale societății maghiare, inclusiv președintele Parlamentului Maghiar, Kövér László. Evenimentul a fost cel mai titrat material de presă a începutului de an, chiar și președintele protestant Klaus Johannis a emis un comunicat.


                                                            Foto: Gönczy Tamás

Într-o Europă măcinată de războaie religioase, cu patru ani înainte de masacrul comis asupra protestanților din Franța (sângeroasa Noapte a Sfântului Bartolomeu), la Torda (azi Turda) s-a întrunit Dieta Transilvaniei (Erdélyi Országgyûlés) pentru a promulga cea mai modernă lege a toleranței religioase.

Legea a intrat în istoria Europei drept Edictul de la Torda, anul 1568, promulgat de către principele unitarian János Zsigmond.


Conform Edictului nicio persoană nu putea să fie dezavantajată din cauza confesiunii sale, și nimănui nu i se putea impune o credință sau alta, deoarece credința ne vine de la Dumnezeu.

Edictul a rămas piatra de hotar pentru principii protestanți Bethlen Gabor și Bocskai István, respectarea acestei legi a fost criteriul supunerii nobilimii transilvane către Imperiul Austriac, Diploma Leopoldină.


                                                                     Foto:MTI

Edictul din Turda nu precizează nominal nici o confesiune religioasă, de aceea Edictul din Marosvásárhely (Tîrgu Mureș) din 1571, promulgat de principele catolic Báthory István, precizează că religiile recepte sunt cea romano-catolică, calvinistă (reformată), lutherană și unitariană, interzicând în același timp orice altă inovație religioasă.

Edictul de la Torda (Turda) – unul care este considerat primul de acest fel din istoria Europei moderne – trăiește viu în amintirea colectivă a maghiarilor, secuilor și sașilor, dezvoltarea socială a acestora fiind în mare parte legată de locurile de origine occidentale ale reformei, Germania, Elveția, Franța.

Maghiarii îl consideră pe preotul Dávid Ferenc ca fondator al confesiunii unitariene, orașul Kolozsvár devenind astfel Roma unitarismului.




Sus