Vineri, 20 Iulie 2018
Vineri, 20 Iulie 2018


Kontakt / Memento 8 ianuarie 1849 (Aiud – casa noastră)

Memento 8 ianuarie 1849 (Aiud – casa noastră)

8 ianuarie 1849 este un episod negativ din istoria noastră națională. În această zi, de o tristețe deosebită, mai ales pentru aiudeni, s-au produs o mulțime de atrocități, a căror reînviere nu ar face decât să arunce o umbră neagră asupra unui fragment, pe de-o parte controversat, pe de alta, chiar descalificant, al conviețuirii dintre români și maghiari, pe aceste plaiuri minunate. Suntem, mai mult decât datori, în virtutea unor excepționale exemple de bune practici ale coabitării dintre cele două etnii în municipiul Aiud, să încercăm să uităm de această întâmplare dureroasă, care nu ne face deloc cinste.

Analizând evoluția relațiilor de colaborare interetnică în Aiud, încă de la începuturi și până în zilele noastre, ne putem da seama cu ușurință că acel incident, deși poate prea întristător și cu rădăcini în exacerbarea unor asperități etnice cultivate de-a lungul mai multor secole în Transilvania, de fapt nu a caracterizat sau definit, starea de spirit existentă pe meleagurile aiudene.

A fost, mai mult decât orice, un episod vremelnic, datorat valului revoluționar nemilos, și nu atât vreunei strategii locale bazate, întreținute sau cultivate pe dorința de răzbunare, gândită în termeni de apartenență la o etnie sau alta.



                              
Românii și ungurii au conviețuit, de-a lungul veacurilor, bineînțeles cu unele mici excepții, la Aiud într-o atmosferă în care a prevalat, în fața oricăror impedimente, dorința ca orașul să se dezvolte într-un ritm și o simetrie corect și pe principii sănătoase. Aceste premise – precum și faptul că în sfera relațiilor sociale s-au impus, ca ingerință a unui oraș eminamente cultural, educațional și cu puternic rol administrativ, regulile de bun simț, implicit respectul reciproc între membrii comunității –, au făcut ca Aiudul să evolueze direct și sigur spre ceea ce vedem în zilele noastre.

Adică un model de comunitate unită și determinată, matură și consecventă în dorința de a se menține în rândul celor mai civilizate și performante orașe cu o structură etnică de invidiat.

Unitatea în diversitate și promovarea eforturilor comune de a menține și cultiva o componentă socială activă, în care fiecare potențial să creeze plus valoare și să fie exploatat în sens constructiv, ca element de consolidare a unei identități aparte, sunt obiectivele principale pe care, împreună ni le-am asumat.



Proiectele româno-maghiare, gândite pentru dezvoltarea urbei aiudene sunt și vor fi implementate pe termen scurt, mediu și lung, în așa fel încât, rezultatele să corespundă așteptărilor tuturor locuitorilor și realizările acestui mod de abordare să devină reprezentative pentru o administrație modernă, deschisă și mai ales, performantă.

Nu există exemplu mai grăitor asupra acestei colaborări decât implementarea celui mai important proiect pentru reabilitarea capitală a Colegiului Național „Bethlen Gábor” din Aiud, proiect accesat prin Programul Operațional Regional.

Horațiu Josan
Fostul primar al orașului Aiud
                                                                      ***
Nota redacției: date despre eveniment: http://ro.wikipedia.org/wiki/Masacre_%C3%AEn_Transilvania,_1848-1849




Sus