Vineri, 22 Iunie 2018
Vineri, 22 Iunie 2018


Kontakt / Cluj – Kolozsvár: Se înscriu primii copii români la secția maghiară a grădinițelor

Cluj – Kolozsvár: Se înscriu primii copii români la secția maghiară a grădinițelor 

Presa maghiară din România a relatat pe larg despre primii copii români care s-au înscris la grădiniță la secția maghiară. Jurnaliștii au subliniat fenomenul multiculturalității precum și aplicarea acesteia la nivelul societății bilingve din Transilvania. Puțini au fost cei care au comentat despre calitatea învățământului maghiar din România asigurată de dascălii maghiari, care se perfecționează obligatoriu, însușind astfel cele mai noi technici de predare din Ungaria. 

Educatoarea Mátyás Noémi este o bună reprezentantă a acestei generații crescute pe valorile pedagogice occidentale. Întrebând-o despre înscrierea lui Aron și Ian în grupa sa, Noémi ne-a răspuns:

– Nu ar trebui să fie neobișnuit să întâlnești o familie receptivă, deschisă, cu o gândire sănătoasă, așa cum s-a ivit ocazia să cunosc familia Dobre. Dorința lor, însă, de a-și înscrie copiii la o grupă de grădiniță (Trenulețul veseliei, grupa Bóbita) cu predare în limba maghiară, ei fiind de etnie română, era o noutate pentru mine. 

             

                                                    Educatoarea Mátyás Noémi

Prima întâlnire cu ei a decurs în modul cel mai natural. Aron și Ian au venit împreună cu mămica lor, Lavinia Olău Dobre, la ușa grupei mele, căutând locul unde cei doi copii s-ar putea simți în largul lor.

– Care a fost cea mai mare provocare pentru tine, Noémi?

– Cea mai mare provocare pe care am avut-o, a fost găsirea modalităților de a le fixa impresiile adunate zilnic în grădiniță, în așa fel ca ei să-și dezvolte abilitățile într-un mod firesc. Niciodată nu am considerat o prioritate dezvoltarea lexicală, întodeauna am pus accent pe dezvoltarea socio-emoțională. Acest lucru s-a realizat prin traducerea momentelor esențiale în limba română și prin jocuri colective. Dealtfel în activitatea săptămânală este inclusă și predarea limbii române. În acest scop, prezența lui Ian si Aron în grupă a avut un efect benefic și asupra copiiilor maghiari, aceștia prinzând curaj să folosească, fără inhibiții, limba română. 

– Din ce în ce mai des întâlnim părinți care se amestecă în metoda de lucru a cadrului didactic. Ce părere ai despre asta?

– Nu putem vorbi aici de un amestec. Succesul nostru ca echipă s-a datorat faptului că soții Dobre au respectat și au avut încredere în metoda mea de lucru. Colectivul de părinți se implică însă în mod activ în toate evenimentele extracurriculare organizate de către educatoare, care au scopul de închega grupul de părinți (unde relația dintre adulți este degajată, și copiii urmează acest exemplu). O altă provocare a fost să estimez în cât timp ajung băieții să comunice cu colegii lor în limba maghiară!

– Ai spune ceva despre fluxul evenimentelor?


                                                      Familia Dobre (foto: maszol.ro)

– A fost interesant de urmărit fluxul evenimentelor, cum la început se jucau doar ei doi între ei, după care căutau copiii care vorbeau puțin și limba română, apoi începeau să-și lărgească partenerii de joacă (bineînțeles cu suișuri și coborâșuri), apoi să înțeleagă aproape la perfecțiune limbajul educațional zilnic, și să ajungem, în final, ca să comunice între ei în limba maghiară. 

Scopul meu a fost acumularea experiențelor pozitive trăite și oferite de un colectiv maghiar. Împreună cu toată grupa am învățat să fim răbdători, înțelegători, primitori, experiențe ce în viitor sunt convinsă că vor da roade și în dezvoltarea personalității tuturor copiiilor din grupă.

                                                                   ***
Familia Dobre nu este prima care și-a dat seama că bilingvismul ardelean poate deveni o comoară acelora, care sunt deschiși pentru Europa. De reținut și reacția societății românești la fenomen. 

Până ce colega noastră din Sfântu Gheorghe (vezi AICI) era atacată din toate direcțiile pentru curajul ei de a spune despre avantajele bilingvismului (Cella Dan scria în 2015: ” Îi felicit pe părinții care au avut inspirația să-și înscrie de bună voie copiii la secția cealaltă și-mi pare rău că nu m-am gândit acum un an la beneficiile acestui mediu multicultural în care trăim”), acum, iată spiritele oarecum s-au liniștit.

Oare se sparge gheața? După 28 ani de democrație o să înțeleagă lumea că a vorbi limba maghiară în Ardeal, este ceva firesc, ba mai mult, ceva avantajos?






Sus