Miercuri, 12 Decembrie 2018
Miercuri, 12 Decembrie 2018


Kontakt / 86% dintre români sunt de părere că România oferă suficiente drepturi maghiarilor

86% dintre români sunt de părere că România oferă suficiente drepturi maghiarilor

Sondajele de opinie nu prea sunt dezbătute în societatea românescă, deoarece cifrele sunt deseori nu numai neplăcute dar și periculoase pentru unii, care promovează anumite trenduri sau evenimente în derulare. 

Sunt periculoase, pentru că stau în calea acelora, care zi și noapte încearcă să convingă tânăra și neexperimentata societate civilă românească, că unii sunt îngeri, alții sunt negri ca dracu. 

Este însă o enigmă cum de sondajele care se referă nu la politică, ci la relațiile din cadrul societății, nu sunt nici ele, la rândul lor, discutate, lăsând loc părerilor pro și contra.

Una astfel de sondaj se referă la atitudinea românilor față de drepturile maghiarilor.

La întrebarea ”Considerați că statul român oferă destule drepturi minorității maghiare sau ar putea să ofere mai multe?”, 86% dintre cei chestionați au spus că România oferă suficiente drepturi acestei minorități. Numărul acelora care simpatizează cu maghiarii, este de doar 8%, ceea ce înseamnă, parctic, că numărul acelor români care îi înțeleg pe maghiari și le dau dreptate acestora în lupta lor pentru obținerea drepturilor ce li se cuvin, este nesemnificativ.

Pornind de la procentajul maghiarilor din România – aproximativ 7% - putem deduce că uriașa majoritate românescă nu sprijină lupta maghiarilor pentru obținerea drepturilor lor. Conform acestor calcule, doar 1% din români sunt solidari cu maghiarii.

Acelora care studiază în complexitatea lor relațiile româno-maghiare din România, aceste rezultate nu le par suprinzătoare, deorece în ultimii ani s-a demonstrat că foarte mulți români se declară ”prietenii maghiarilor”, însă atunci când vine vorba să semneze un protest sau să iasă în stradă pentru a cere aplicarea unor legi favorabile pentru minorități (la Cluj din 2002 nu se aplică hotărîrea CL pentru bilingvizare), ei aleg calea tăcerii.

Cu câteva zile înainte de aceste sondaje am chestionat un comisar UE în privința Minority Safe Pack – care propune extinderea drepturilor minoritare dinspre Occident spre fostul bloc sovietic -, despre aportul românilor la această uriașă colectare de semnături, iar răspunsul a fost dur: ”Este aproape zero participarea românilor la adunarea celor 1 milion de semnături, care pentru toate minoritățile din UE (cu exceptia celor din România) înseamnă o mare speranță în a rezolva pentru totdeauna problemele legate de legislația pro- sau antiminoritară”.

Conform statisticilor realizate de Corbii Albi, cam 1% dintre români au semnat Minority Safe Pack – aproximativ aceeași rezultate ca la sondajele Avangarde din 1 Decembrie 2017.

Ce se poate deduce din aceste cifre? În primul rând faptul, că neîncrederea reciprocă dintre români și maghiari rămâne la aceași nivel ca în anii 90. Zeci de mii de maghiari au abandonat însă ideea unei societăți moderne, româno-maghiare, datorită modului cel puțin discutabil al aplicării legilor scrise și nescrise legate de maghiari. Actualmente, maghiarii își clădesc societatea lor autonomă, tot mai puternică, viabilă, strâns legată de Budapesta. 

Semnarea condicii antimaghiare de către PNL și USR (vezi atitudinea lor față de folosirea limbii maghiare) a bătut cam ultimul cui în sicriul unei colaborări pentru viitorul apropiat.

Ca și concluzie: cei care vor ca cele două națiuni să clădească împreună România, să se implice mult mai activ în dialogurile specifice tematicii, încercând să înțeleagă și partea cealalaltă. Să nu uităm însă că reconcilierea de orice fel și la orice nivel nu este obligatorie. Putem trăi mult și bine unul lângă celălalt, ungurii privind spre Budapesta iar românii spre București.

Întrebarea e: dar oare merită?









Sus