Vineri, 19 Ianuarie 2018
Vineri, 19 Ianuarie 2018


Kontakt / Un ceas maghiar și unul român pentru Ziua Minorităților

Un ceas maghiar și unul român pentru Ziua Minorităților

1.
Presa din Ungaria relatează pe larg despre faptul, că unificarea națiunii maghiare are un nou capitol, ajungându-se la al un milionelea cetățean maghiar care trăiește în afara Ungariei postbelice. Ungaria consideră maghiarii de peste hotare ca și membrii națiunii maghiare. La rândul lor acești maghiari se consideră părți a națiunii maghiare, cu steagul națiunii și imnul națiunii. 


Ungaria consideră că maghiarii săi nu au aceasi drepturi ca și minoritățile din Occident, și luptă pentru extinderea acestor drepturi și pentru maghiarii de peste hotare. Ungurii din Transilvania  au inițiat proiectul Minority Safe Pack, în care alături de celelalte minorități din Uniunea Europeană adună un milion de voturi pentru a propune Consiliului Europei extinderea drepturilor occidentale aferente, rezolvând astfel eternele neînțelegeri legate de respectarea sau nerespectarea drepturilor acestora, 
Existând legi standard, toată lumea ar trebui să le respecte, din Finlanada până în România.

2.
Presa din România relatează pe larg Ziua Minorităților Naționale din România, citând președintele Iohannis, care vrea să serbeze împreună cu minoritățile Centenarul. România nu este interesată de Minority Safe Pack iar minoritățile din România – deși și ei sunt minoritari în UE – nu sprijină această inițiativă. 




Minoritățile din România nu sunt deci interesați de legi standard, pe care toată lumea ar trebui să le respecte, din Finlanada până în România. Până ce Ungaria consideră maghiarii săi maghiari, Iohannis promovează de mult timp o expresie care diviziază cetățenii României. El sugerează, că maghiarii, dacă trăiesc în România, devin automat parte din națiunea română. Iohannis se joacă deci cu aceste expresii, deși știe, că maghiarii din România sar ca arși, când sunt considerați români. Lumea educată știe de diferență – dară nici românii din Ucraina nu au devenit ucrainieni prin faptul că sunt cetățeni al Ucrainei –, dar sunt foarte puțini pentru a influența gândirea societății subinformate.

3.
Cele două ceasuri bat deci diferit pentru a defini Ziua Minorităților. 

Acest lucru nu ar fi așa grav, deoarece în România se poate întâmpla orice (și invers) însă acest joc cu identitatea națională aduce breșe noi în societatea românească și așa atomizată. Au apărut pe rețelele de socializare primele reacții subculturale legate de atitudinea minorităților față de români, germani, și maghiari.


De la Revoluție încoace nu s-a mai întâmplat să auzi vorbe de genul ”voi șvabii din Satu Mare țineți cu ungurii, dar noi, sașii ținem cu românii”. ”Minoritățile de festival nici nu știu vorbi limba lor maternă”. ”Turcii țin cu românii la fotbal, ungurii nu”. ”Noi... ne simțim bine în România, voi maghiarii nu. Dacă nu vă place, plecați”, ”Sașii vin odată pe an în România, dar și în această singură zi dasează pe muzică populară românească în centrul Sibiului”.

Rețelele de socializare nu sunt moderate sau supravegheate (în sensul bun al cuvântului) de nimeni, astfel acest fenomen ar putea să scape de sub control. Asta ne mai lipsește: cearta minorităților între ele, dovedind fiecare cât de loial sau neloial este celălalt României.







Sus