Joi, 20 Septembrie 2018
Joi, 20 Septembrie 2018


Kontakt / Fostul ministru de externe al Ungariei: ”Și noi îl jelim pe Regele Mihai”

Fostul ministru de externe al Ungariei: ”Și noi îl jelim pe Regele Mihai”

Într-un articol apărut în Magyar Nemzet, fostul ministru de externe al Ungariei a evocat cu empatie amintirea Regelui Mihai, punând în lumina reflectoarelor mai ales acele tematici, care sunt legate de Ungaria. Autorul subliniază actul de la 23 August 1944, prin care ”România a câștigat detașat cursa pentru Transilvania de Nord față de Ungaria”. 

Géza Jeszenszky evocă încrederea poporului și a armetei române în persoana și puterea de decizie a tânărului rege, care a reușit să colaboreze exemplar cu ofițerii săi de rang înalt în momentul întoarcerii armelor către germani. Acest gest este evocat des de istoricii de specialitate, mai ales atunci, când sunt comparate ordinele date de Regele Mihai pentru insurecție cu tentativa asemănătoare a lui Horthy, ale cărui ordine pentru a trece de partea rușilor a fost sabotată de ofițerii săi de rang înalt.


Fostul ministru de externe (foto) a evocat și momentul, când în 1989, Ungaria i-a permis Regelui Mihai să se adreseze românilor prin Televiziunea Maghiară, stârnind furia Securității, care, în replică a pornit ”anticampania” despre planul iredentist al Ungariei. Regele era un bun cunoscător al atmosferei anticomuniste din Ungaria, semnând personal petițiile formulate de opoziția maghiară, ajutând astfel aceste formațiuni semi-ilegale ca să comunice și cu poporul român.

Se evocă în articol și momentul din Cluj, 12 aprilie 2007, când regele vorbea la UBB Cluj despre mult încercata minoritate maghiară din România și necesitatea de a găsi modul modern de conviețuire.

De acest articol, apărut și on line, scris cu multă căldură, se leagă comentarii la fel de interesante mai ales din partea cititorilor din Budapesta. Unii scriu, că ar fi fost bine ca și Ungaria să fi avut un rege în 1944, că atunci insurecția ar fi putut fi pusă în mișcare. Alții vorbesc despre modestia regelui, care semna pentru opoziția maghiară petiții legate de drepturile omului. 

 
                                               Foto: Daniel Mihailescu / AFP

Unii comentatori însă îl critică pe rege, din cauza ”tăcerii” lui atunci, când UMF își sărbătorea existența ei de 70 de ani, (universitate fondată cu actul semnat de însuși regele, în 1945, în scopul de a asigura maghiarilor învățământul medical în limba maternă), considerând ceva normal ce se întâmplă acolo cu secția maghiară. 

Comentariile celor din Budapesta ating, desigur, și poltica actuală vorbind de UE, care a sărit ca arsă când era vorba să se închidă CEU fondată de Soros, însă ridică din umeri, văzând că la UMF nu se aplică legea pentru universitățile multiculturale. Ca exemplu pozitiv se dă Clujul, unde această lege a fost respectată, clădindu-se astfel o universitate de temut, UBB, cu linie maghiară autonomă. 






Sus