Luni, 23 Septembrie 2019
Luni, 23 Septembrie 2019


Kontakt / Sportul și mândria națională

                                             Sportul și mândria națională

Întotdeauna mă fac să zâmbesc afirmațiile de genul „suntem un popor talentat”, deoarece am convingerea că nu popoarele sunt talentate, ci oamenii, iar ca acest talent să se facă remarcat și să fie fructificat ține de competența și responsabilitatea elitei politice.

Mândria națională se măsoară pe stadioane. Românii țin cu sportivii români sau cu cei care concurează în culorile României. Maghiarii, bineînțeles, țin cu sportivii maghiari, iar ungurii din România au șansa de a ține și cu ungurii și cu românii, în funcție de adversar.

Jocurile olimpice oferă posibilitatea etalării mândriei naționale, unde se fac clasamente pe națiuni demonstrând astfel „care popor este mai talentat”.

                                            Medalii și discipline sportive

Ungaria a obținut medalii olimpice la 18 de discipline sportive. Cele mai bune rezultate au fost obținute la scrimă: 35 de medalii de aur, 22 de argint și 26 de bronz. Natația se află pe locul al doilea cu 25 medalii de aur, 23 de argint și 18 de bronz, iar canotajul ocupă locul al treilea cu 22 medalii de aur, 29 de argint și 26 de bronz. Urmează luptele (19–16–19), gimnastica (15–11–14), atletismul (10–12–17) și boxul (10–2–8).

România s-a dovedit cea mai eficientă la gimnastică, obținând 25 de medalii de aur, 21 de argint și 26 de bronz. La canotaj echipa României a câștigat 19 medalii de aur, 10 de argint și 8 de bronz. La atletism parmalesul este de 11 medalii de aur, 14 de argint și 10 de bronz. În statistici urmeză caiac-canoe (10–10–14), România obținând medalii olimpice la 15 discipline sportive.

La jocurile olimpice de iarnă România a obținut o singură medalie: un bronz la bob la JO de iarnă de la Grenoble. Ungaria are la jocurile de iarnă 2 medalii de argint și 4 de bronz, medalii obținute la patinaj artistic.

                                    Olimpici maghiari pentru România



                                                 Éberle Emília - atunci și acum (vezi articolul)

Sportivii maghiari care au obținut medalii olimpice pentru România sunt: Horváth Ferenc – lupte, Orbán Olga – scrimă, Balázs Jolán – atletism, Gyulai Ilona – scrimă, Jencsik Katalin – scrimă, Lavrenszki László – canotaj, Silay Ilona – atletism, Birtalan István – handbal, Kicsid Gábor – handbal, Lázár Erzsébet – canotaj, Nyilka Sándor – scrimă, Pap János – scrimă, Simon László – lupte, Boros József – handbal, Eberle Emilia – gimnastică, Tasnádi István – haltere, Horváth Ilona – canotaj, Orosz Rozália – scrimă,


                                             Szabó Katalin - atunci și acum (vezi articolul)

Szabó Vilmos – scrimă, Veres Ibolya – canotaj, Wéber Mónika – scrimă, Lázár Réka – scrimă, Lung Noémi – natație, Barabás Enikő – canotaj. Sunt care o consideră și pe actualul ministru al sportului, fosta atletă Gabriela Szabó – care a obținut trei medalii olimpice la atletism – de etnie maghiară, dar după cele apărute în presă referitor la apartenența ei etnică nu vorbește limba maghiară, dar nu se dezice de originea maghiară.

Paralimpismul și dizabilitățile din sport

Din 1960 se organizează și jocurile paralimpice de vară, la care Ungaria a obținut 31 medalii de aur, 40 de argint și 56 de bronz, cu toate că persoanele cu dizabilități până în anii 1960–1970 au fost socotite practic persona non grata.

Singurul medaliat la jocurile paralimpice din reprezentativa României este ciclistul Novák Károly-Eduárd (vezi foto stânga), care a obținut un aur la Londra și câte un argint la Beijing și la Londra.

Care-i mai talentat?

Revenind la ideea cu care am început această trecere în revistă: există oare popoare mai mult sau mai puțin talentate? Răspunsul este simplu: există persoane talentate și există state care apreciază sau nu propriile talente, fac totul sau nu pentru a se remarca și a fructifica aceste talente.

În România știrile despre sport încep și se termină cu pățaniile lui Becali, cu noile aventuri ale greilor fotbalului. Prea puțin se vorbește despre educația fizică din școli, despre bazele sportive părăginite. Nu se vorbește despre patinoarele artificiale din București, Galați, Târgu Mureș, Miercurea Ciuc, Brașov, Gheorghieni, Cârța, care azi nu mai funcționează. Cum să faci hochei de performanță fără patinoare? Nu se vorbește despre condițiile în care se antreneză practicanții sporturilor de iarnă! Să nu uităm de pățania băieților de la JO de la Soci, care au fost descalificați pentru că nu aveau o sanie de rezervă conformă cerințelor de siguranță.

Se vorbește în schimb despre fotbal, unde milioane de euro, bani investiți în jucători și în cluburi nu aduc rezultate în clasamentele internaționale. Cu o parte din acei bani s-ar putea revigora sportul de masă, baza sportului de performanță. Tinere talente avem, dar nu avem talentul de a-i ajuta să se dezvolte, să se manifeste la justa lor valoare. Iar publicul rămâne cu circul ieftin al confruntării româno-maghiare, disputând „care popor este mai talentat”.






Sus