Miercuri, 20 Septembrie 2017
Miercuri, 20 Septembrie 2017


Kontakt / Mititeii patrioți, ”ciocanul” lui Pomo și chiloțeii unguroaicei

Mititei patriotzi, ”ciocanul” lui Pomo și chiloțeii unguroaicei

Starea de sănătate a unei societății se măsoară în primul rând prin gradul de maturizare. Adică cei care se ocupă de proiecte, câștigarea fondurilor nerambursabile, fac locuri de muncă, investesc în tineretul lor - sunt considerate mature. 

România nu s-a maturizat în primul deceniu al libertății sale, acest lucru fiind explicat prin lipsa tradițiilor civice, administrative, democratice precum complexului de inferioritate identitar, care este compensat periodic printr-o sensibilitate agresivă.


În al doilea deceniu România s-a împotmolit vizibil pe drumul său natural de occidentalizare.Presa, iată, nu a devenit presă occidentală, manipulând într-o manieră alarmanta populația prin subordonarea treptată a tematicilor serioase – la o reflectare bazată pe incultură și subinformare: vezi textele de genul halucinant, revoltător, incredibil, de necrezut.

Presa transormându-se în unealtă, civismul jurnalistic nu s-a generalizat, astfel lumea a început să-și facă o realitate proprie, în care unii sunt răi, alții buni. A apărut viziunea alb-negru a lucrurilor la o scară alarmantă, născându-se astfel o socieate bolnavă, care nu are curajul să pună umărul la clădirea României democratice moderne, refulându-se mai bine în activități compensatorii.

O formă clasică a activității compensatorii este căutarea încontinuu a inamicului cu care să te lupți, și prin ”lupta asta eroică” să-ți descarci frustrările și incapabilitatea de a reuși să faci ceva serios pentru societate.

În România un exemplu clasic al activităților compensatorii a fost ceea ce am numit noi jurnaliștii liberi ”cazul chiloțeilor unguruești”. Era vorba despre o prostituată care căuta clienți în reviste pentru bărbați cu textul ”Noemi vagyok, unguroaica! Unguroaicele sunt cele mai fierbinți. Gyere hozzam!”

Textul era normal, ba chiar cu simț al comerțului. Sunt destui boi, care cred că o unguroaică se comportă altcumva în pat pentru cele 30 minute plătite, dacât alții – pe asta s-a bazat gagica, prestând probabil bine în continuare, deoarece nu au apărut reclamații, recenzii negative.

Până ce unul a postat revoltat un comentariu, că a fost intimidată de ”bozgoroaică”, nu a reușit actul sexual, deorece asta a vorbit prea mult ungurește cu el, și este inacceptabil ca in Romania să nu te servească numai și numai pentru faptul, că ești român.

Această pățanie patriotică mi-a venit în minte, când la cererea a multor colaboratori și prieteni am fost nevoit să mă uit la filmulețele unui coleg de breaslă despre unele tematici controversate din România simplă: ”Ce spun Martorii lui Iehova despre Pomohaci și ciocanul lui, respectiv ”De ce nu se dau mititei la români în Odorhei”.

După cum vedem amândouă sunt tematici grele, indispensabile, importante în viața României. 

”Ciocanul” și mititeii... 

Recunosc, cel mai mult mi-au plăcut momentele când bietul martor explică cum e cu blestemul lui Pomohaci respectiv când doamna și autorul acestui filmuleț foarte bun în categoria respectiva , se apucă de râs 3 secunde.

Mi a plăcut deci momentul, când amândoi – unguroaica și românul – au îmbufnit în râs, văzând penibilitatea ”incidentului”.

Da, acestă secundă, râsul comun, ca o explozie necontrolată a sănătății și normalității – da, despre asta aș putea comenta lung, și cu speranțe.








Sus