Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017


Kontakt / Victoria maghiarilor din Zalău prevestește începerea occidentalizării României

Victoria maghiarilor din Zalău prevestește începerea occidentalizării României

Odată cu avantajele uriașe ale aderării la UE, toate statele noi au obligația morală de a se occidentaliza, adică să- și însușească valorile democratice într-un mod real și sincer. Deși România are deja vechime în UE, occidentalizarea sa este greoaie, masele neînțelegând, că această uniune tinde spre generalizarea treptată a legilor occidentale pe tot teritoriul uniunii. 

Cu timpul nu ar mai trebui să fie diferențe esențiale dintre țările occidentale și noii admiși. 

În problematica minorităților autohtone (deci nu e vorba de imigranți) Occidentul are rezolvări viabile, probate de timp. Nu prea se aude de exemplu despre escaladări ale problemelor interetnice în Occident și nimeni nu își închipuie că suedezii din Finlanda ar fi nevoiți cândva să iasă pe străzi, pentru a protesta împotriva unor desființări de clase/școli suedeze. Ar fi culmea. Cum ar fi culmea și să explici celor din Strasbourg că steagul Alsaciei nu se poate arbora, ba mai mult, să fii amendat și blamat zilnic de mediul politic și jurnalistic pentru faptul că te identifici cu valorile regiunii tale natale.


Occidentul și-a rezolvat problemele etnice, iar dacă mai sunt probleme, statul se comportă echidistant, deoarece consideră toți cetățenii săi egali, indiferent de etnie.

Oare în România când va începe campania de informare a societății, legată de variantele dintre care ar trebuie să aleagă România pentru a termina odată și pentru totdeauna cu problematica maghiarilor săi? 

Când începem să discutămși să dezbatem în public modelul finlandez sau cel a Tirolului de Sud? Când vom vorbi despre românii din Ungaria, care au arborat pe frontispiciile instituțiilor cu caracter românesc – lângă cea a statului – și drapelul românilor. În Ungaria, după cum se știe, pe toate clădirile și instituțiile publice, unde autoguvernările românești au solicitat, flutură steagul românilor (primării, grădinițe, școli). În Transcarpatia (Ucraina) pe primăria orașului Solotvino (Slatina/Aknaszlatina) sunt arborate pe frontispiciul primăriei steagurile ucrainienilor, maghiarilor și românilor. În Voivodina (Serbia) limba română și maghiara sunt oficiale, dovedite de certificatele de naștere bilingve.

Se poate ca două țări nemembre UE – Ucraina și Serbia – să aibă politici mai occidentale vizavi de minorități, ca și România, membru UE?

Odată cu Minority Safe Pack (1 milion de semnături pentru diversitatea Europei – https://ec.europa.eu/citizens-initiative/32/public/) oricum se va reglementa - în anul 2018 - legislația care vizează drepturile minorităților autohtone europene, Comisia Europeană dând deja girul pentru formularea unor legi universabil valabile în toată țările cu probleme aferente. Cu alte cuvinte, după adunarea semnăturilor din rândurile a unei imense minorități europene – este vorba de 50 milioane de cetățeni UE: germani, danezi, maghiari, greci etc – tematica minoritară nu va mai fi problema internă a țărilor membre, ci problema UE.



Din 2018 vor dispare diferențele dintre drepturile comunităților germane din Alsacia franceză și maghiarii din Partium. Vor dispărea diferențele dintre drepturile germanilor din Tirolul de Sud (Italia) și drepturile secuilor din România. Vor dispărea limitele procentuale ale folosirii limbilor minoritare, va deveni model rezolvarea drepturilor suedezilor din Finlanda.

Văzând că, după 27 de ani de încercări și proteste, și la Zalău au apărut înscripțiile maghiare la intrările orașului, pun întrebarea: de ce nu s-a putut face asta fără 27 de ani de tergiversare și jigniri la adresa comunităților ungurești, care plătesc aceleași impozite la stat, ca și majoritarii? De ce era nevoie de procese lungi și distrugătoare pe plan emoțional, ca orașul Cluj să aibă acele inscripții maghiare, care ar fi trebuit să aibă din 2002?


Timpul nu se oprește. România va intra în Europa obosită, dar victorioasă – și pe ușa din față. Cu steagurile maghiarilor arborate pe instituțiile având caracter maghiar, cu respectarea Cartei Limbilor Regionale si Minoritare. Cu zeci de autonomii locale, fiscale, administrativ-teritoriale (Delta Dunării, Banat, Transilvania, Partium, Tinutul Secuiesc etc.) aparținând desigur sub jurisdicția României, ca părți integrante ale țării.


Victoria maghiarilor din Zalău repune în actualitate întrebarea: cum de crede societatea română, că maghiarii ar risca să ceară ceva, ce nu are bază legală sau corespondent în UE?

Oricum victoria din Zalău prevestește începerea occidentalizării adevărate, profunde a României. 






Sus