Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017


Kontakt / Rebreanu și Madách: O colaborare spirituală de o rară profunzime și finețe

Rebreanu și Madách: O colaborare spirituală de o rară profunzime și finețe

Compararea romanului Adam și Eva de Liviu Rebreanu cu Tragedia omului scrisă de Madách Imre ar fi mult mai pragmatică dacă Adam și Eva ar avea și o traducere în maghiară. Astfel, însă, cei care încearcă să caute atmosferele comune ale celor două capodopere, trebuie să cunoască ambele limbi: și româna și maghiara. Tragedia omului este tradusă în română de însuși Octavian Goga, deci cititorii români sunt în avantaj în compararea celor două cărți.

Este binecunoscut faptul că Rebreanu vorbea perfect limba maghiară și că se interesa profund de Tragedia omului, pe care o citea în original. Ideea în sine, de a muta personajele și unele locuri de desfășurare din Tragedia omului în romanul Adam și Eva, este departe de a fi pe deplin investigată.

Titlul – Adam și Eva – se leagă direct de drama lui Madach, ale cărui personaje principale sunt Adam și Eva, mutate de autor în diferite epoci și locuri pentru a căuta esența și rosturile vieții în oglinda curentelor istorice și filozofice. Cel puțin trei locații din Madach sunt prezente și la Rebreanu: Egiptul, Parisul și Roma, iar alte două sunt legate indirect: Raiul și Cehia-Germania.

Tot comună este și una dintre tematicile ”grele” dezbătute de Tragedia omului: relația bărbat și femeie.

La Rebreanu, însă, personajele lui Madach rămân astfel numite doar în titlu, devenind apoi Toma și Ileana, o pereche ce are să se reîntâlnească de șapte ori în viața pământească, în diferite epoci.

Călătoria în timp, plasarea acelorași personaje în diferite perioade istorice, așează Adam și Eva și Tragedia omului într-un fel de înrudire spirituală.

O tovărășie spirituală româno-maghiară de o rară profunzime și finețe.




Sus