Marţi, 17 Octombrie 2017
Marţi, 17 Octombrie 2017


Kontakt / Biasini și Clujul maghiar în lumina prezentului

Biasini și Clujul maghiar în lumina prezentului

Ministrul Dezvoltării Naționale din Ungaria, Seszták Miklós, a inaugurat, miercuri, în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, o criptă reabilitată, monument istoric, lucrările fiind finanțate cu 20.000 de euro de autoritățile de la Budapesta .

      

Seszták Miklós a declarat, la inaugurarea criptei ”Biasini” din Cimitirul Central, că acest cimitir este martor al contribuției națiunii maghiare la dezvoltarea orașului.

”Cei care vizitează Clujul au obligația de a trece și prin acest cimitir și să vadă mormintele care sunt parte a istoriei orașului. Cimitirul Hazsongard este o parte a culturii maghiare, a istoriei Clujului. Acest cimitir este martor al contribuției națiunii maghiare la dezvoltarea orașului. În afară de trecut este important, pentru noi, și viitorul. Va fi viitor maghiar în Cluj, va fi viitor maghiar în Transilvania”, a spus ministrul Dezvoltării Naționale din Ungaria.

         

Președintele Fundației Házsongárd, care se ocupă de întreținerea și reabilitarea mormintelor din Cimitirul Central din Cluj-Napoca, Gergely Erzsébet, a declarat că autoritățile ungare au finanțat lucrările de reabilitare a criptei ”Biasini” cu suma de 6 milioane de forinți (20.000 de euro).

Gaetano Biasini (1790-1847) a sosit în oraș ca instructor de spadă, iar după căsătorie a obținut dreptul de cetățean al Clujului. În 1818 a deschis o școală de spadă privată în clădirea Redutei, iar în 1824 o școală publică de spadă.

În 1837 a cumpărat clădirea care funcționase ca han și a transformat-o în hotel. La parter era o cafenea, și tot aici era stația pentru cursa dintre Budapesta și București. (Distanța Budapesta - Cluj era parcursă în vreme bună în trei zile.)

              

Până la 1870 oficiul poștal local funcționase în spațiul închiriat de la hotel. Cafeneaua hotelului a devenit în acea perioadă locul favorit al studenților români, care organizau aici întâlniri și manifestări.

Tot la cafenea Nicolae Bălcescu și Sándor Petőfi au avut o serie de discuții prin care s-a încercat unificarea revoluțiilor de la 1848, discuții eșuate însă datorită unor divergențe dintre cei 2 lideri.




Sus