Miercuri, 20 Septembrie 2017
Miercuri, 20 Septembrie 2017


Kontakt / Cluj – Kolozsvár. Societatea maghiară din România și-a regăsit calea europeană

Cluj – Kolozsvár. Societatea maghiară din România și-a regăsit calea europeană

În aceste zile avem două evenimente euro-maghiare, considerate istorice atât de organizatori, cât și de observatori.

Primul este recunoașterea sistemului civic maghiar ca organ complex de reală informare a Consiliului Europei, contracarând – în sfârșit – acele rapoarte ale Statului Român care prezentau România ca raiul minorităților. Fără presă s-a desfășurat lunga discuție dintre vestitele grupări civice AGFI (Advocacy Group for Freedom of Identity), CEMO (Târgu Mureș) și delegația Consiliul Europei specializată în monitorizarea respectării drepturilor minorităților .

Oaspeții de la Comitetul Consultativ al Convenției – comitet ratificat de România din 1995 pentru protecția minorităților naționale – au avut ocazia să dezbată în liniște raportul paralel întocmit de civilii maghiari despre respectarea acestor legi.



AGFI (Advocacy Group for Freedom of Identity - Bethlendi András), CEMO (Târgu Mureș - Szigeti Enikő, SZNT - Toró T.Tibor)

Celălalt eveniment are valoare psiho-socială aparte, arătând că societatea maghiară din România se interesează tot mai mult de evenimentele geostrategice europene. Împlicându-se matur în evenimentele majore legate de Ungaria, ea pune adesea aceste probleme înaintea celor românești, dominate știri despre marinari, țațe, eurociobani, penali și alte personaje care adâncesc sanțul dintre România și Europa.

În aceste zile s-a organizat un flashmob în fața Consulatului Maghiar din Cluj, în semn de îngrijorare față de reforma învățământului superior din Ungaria, reformă ce reanalizează legalitatea unor universități internaționale cu sediul în Ungaria, printre cele 27 aflându-se și Universitatea Central Europeană, fondată de George Soros.




Tema principală a discuțiilor colegiale, a dezbaterilor profesionale, a meselor rotunde precum și în presa internațională sunt părerile pro și contra legalității existenței acestor universități.

Ambele evenimente demonstrează că a început să funcționeze acea societatea maghiară din România pe care se bazează maghiarii din România pentru a nu-și pierde legăturile cu Țara Mamă și prin aceasta cu Occidentul.

Încet-încet dispare unanimitatea părerilor despre statusul minoritar în presa maghiară. Apar primele organizații civice ungurești care văd cu totul altfel strategia supraviețuirii, decât UDMR sau “bătrânii”.

Apar mentalitatea sănătoasă de pro și contra, citirea presei europene și americane, dialogul, argumentarea în dauna subinformării isterizate!

Cluj – Kolozsvár.

Iată, societatea maghiară din România a început să funcționeze, ajutată cu sute de milioane de forinți de Țara Mamă, Ungaria – o Ungarie care a fost practic invitată de România să aibe grijă de maghiarii săi, Bucureștiul fiind mereu ocupat cu altceva, decât problemele maghiarilor.






Sus