Vineri, 22 Septembrie 2017
Vineri, 22 Septembrie 2017


Kontakt / David secuiul și Heineken ca Goliat – pe calea împăcării

David secuiul și Heineken ca Goliat – pe calea împăcării

Lupta manufacturii dintr-o comună secuiască (cei care produc berea Csiki Sör) cu mamutul internațional Heineken a fost luni în șir temă principală de dezbatere în Ținutul Secuiesc și Ungaria, lupta celor doi producători fiind des comparată cu lupta lui David cu Goliat.



Micuța manufactură secuiască din Csikszentsimon (Sânimion) a exploatat la maximum tendința generalizată din România de a folosi expresiile ungurești fonetizate drept românești. Așa se întâmplă cu Borszék care devine Borsec, Tusnád care devine Tușnad precum berea Ciuc care în limba maghiară este cunoscută ca și Csíki Sör.

Pe etichete apare numai numele românizat al berii: Ciuc. Secuii s-au gândit, că dacă această bere nu are nume unguresc, atunci fac ei una: Csíki Sör (in traducere directă: Berea din Ciuc). Apoi, ca gluma să devină și mai serioasă – și mai groasă –, secuii au mai adăugat un alt cuvânt numelui: „Igazi” Csiki Sör, adică „Berea Adevărată din Ciuc”.

Când mica manufactură comunală începea să aibă vânzări în detrimentul lui Heineken (berea Ciuc), multinaționala a cerut ajutorul sistemului juridic românesc, care – așa cum era de așteptat – a găsit adevărul de partea lui Heineken, obligând mica manufactură să înceteze fabricarea berii sub acest nume de Igazi Csíki Sör („Berea Adevărată din Ciuc”).

Consilierii lui Heineken aici au comis a doua greșeală – prima fiind folosirea expresiei de „așa numitul Ținut Secuiesc” –, neluând în calcul legea elemantară a tentației care se leagă de tot ce este interzis pe lumea asta. Cu interzicerea Igazi Csíki Sör, secuii au spus OK, însă au schimbat denumirea în „Igazi Tiltott Sör„ adică „Berea Adevărată Interzisă”, vândută firește după această decizie în cantități enorme, pierderile lui Heinekken devenind alarmante.

Degeaba avea însă David simpatia zecilor de mii de consumatori – care nu au comandat ostentativ nimic din gama Heineken –, lațul se strângea tot mai mult în jurul manufacturii comunale.
Manufactura însă s-a trezit cu un aliat de temut: Statul Maghiar – un stat care ale alte concepții legate de apărarea drepturilor producătorilor autohtoni decât România.

     

In medias res – guvernul maghiar a anulat comenzile Heineken în Ungaria, inventând și o lege cu steaua roșie (simbol Heineken), pentru a pune bețe în roate uriașului multinațional.

A început procesul internațional, unde Heunekken avea de luptat cu guvernul lui Orbán Viktor, decis să facă din acest caz unul de vitrină, un exemplu bine mediatizat, care să-i arate lumii cum vede Ungaria apărarea producătorilor autohtoni, pe care îi apără de excesele multinaționalelor.

Heineken a intrat în panică, văzând valul de simpatie ce se formează de partea manufacturii și a căutat o cale de ieșire, încercât să își păteze cât mai puțin posibil imaginea.

Ocazia s-a ivit odată cu sosirea în Ținutul Secuiesc a ministrului maghiar Lázár János, care a propus calea împăcării prin compromis: secuii pot folosi denumirea de Csíki Sör – sugerând astfel că limba maghiară este egală cu orice altă limbă –, însă despre expresia „igazi” sau „tiltott” (adevărat sau interzis) se vor decide părțile mai târziu.

Cei doi producători – David și Goliat – au dat și un comunicat în două limbi: în maghiară și în engleză.

Conform observatorilor, cei doi vor avea proiecte comune în viitor.







Sus