Luni, 18 Februarie 2019
Luni, 18 Februarie 2019


Compas



Ce m-a mirat pe mine în sensul observatorului român din țara vecină a fost faptul că în Sfântu-Gheorghe există inscripții bilingve și turism, dar trecând pe lângă marile instituții ale orașului am observat un soi de naționalism obligatoriu fără precedent. În sens că peste tot erau arborate steagurile românești și ale U.E., dar niciunde altundeva în afară de Institutul Cultural Maghiar, nu am observat arborarea și a steagului maghiar sau măcar a celui secuiesc. Lucru ce pentru mine a fost un ,,paradox’’ total, având în vedere faptul că noi ca etnici români minoritari din Ungaria avem dreptul de a ne exprima apartenența la țara-mamă ca spre exemplu: prin arborarea steagului românesc alături de cel național și al UE pe instituțiile românești.



Tema dezbaterii s-a referit la evenimentele dedicate centenarului Marii Uniri. Cu această ocazie Balázs Barabás a menționat că nu a găsit nicio referire la cea mai numeroasă minoritate din România, la minoritatea maghiară. Din discuțiile participanților a reieșit că în anul 1919 populația României Mari număra 16.250.000 locuitori, din care 19,3% erau maghiari. Primul recensământ oficial după Marea Unire, în 1930 vorbea despre 7,9% maghiari, iar cel din 2011 menționa doar 6,1%., rămânând totuși cea mai numeroasă minoritate de pe teritorul României.



Prima mea “întâlnire“ cu husarii a fost în timpul grădiniței când i-am cunoscut din poveștile folclorului maghiar. Acum, am aflat din nou despre ei de la tatăl meu cu ocazia constituirii acestei asociații. Printre participanții la eveniment, am recunoscut cunoștințe mai vechi și în același timp am legat prietenii noi.



După Primul Război Mondial în Ungaria au existat 19 comunități ortodoxe, cu patru preoți ortodocși printre care Petru Biberea din Orașul mic românesc de la Jula și Dimitrie Sabău, investit în funcție în 1927, cel care avea să devină protopop în 1934.



În Orașul Mare Românesc au acționat diferite asociații precum: ,,Societatea de lectură" sau ,,Corul greco-oriental", care întemeiat în 1890, a funcționat până în anul 1946, fiind una dintre cele mai mari mișcări culturale ale românilor din Giula. Totodată în anul 1895 apare și prima revistă românească, redactată de David Voniga.



Ieri, 3 octombrie 2018, a început oficial la Cluj/Kolozsvár/Klausenburg festivalul Zilele Filmului Maghiar, aflat la a 18-a (!) ediție. Oare știai de acest eveniment cultural clujean până acum?



Dima îl omoară pe Mitru, ros de dorința de a o avea pe Nasta, aceasta își clocește răzbunarea vreme de ani de zile, cu gândul să-l dea morții, Yorghu plănuiește la rândul sau să fugă cu o Nastă măritată, Yanachi jefuiește mortul găsit în pădure de puținele bunuri avute la el șamd. Alcoolul și violența cutreieră braț la braț această lume atinsă de alienare.




Sus