Sâmbătă, 24 Februarie 2018
Sâmbătă, 24 Februarie 2018


Compas



Bicerdiștii au constituit o subcultură, un fel de „sectă” vegetariană, în prima jumătate a secolului trecut, despre care eu am auzit pentru prima oară cam acum două decenii de la Bucin Laci, profesor de sport (și unchiul bărbatului meu), care a fost un admirator al bicerdismului fiind el însuși un model de cumpătare până în ultima clipă vieții sale de 82 de ani. Fiindcă viața și activitatea lui Bicsérdy Béla în Transilvania se leagă și de locuri și vremuri românești, ascultați povestea lui.



Există pe meleagurile maramureșene un orășel, care într-o anumită privință seamănă cu metropola americană New York! Nu pentru că ar avea zgârie-nori sau taxiuri galbene, dar pentru că are în schimb, în locul străzilor care să poarte numele unor personalități marcante precum Ion Șiugariu sau Tótfalusi Kis Miklós, străzi numerotate!



Curajul lui Linczegh János a salvat Clujul pe moment de la prădare întrucât oastea pașei s-a îndepărtat spre Florești unde s-a ciocnit cu oastea principelul Rakoczi. Principele a fost rănit mortal în bătălie iar oastea lui a fost nimicită de către turci.



Totodată, sunt de acord, în mare parte, și cu scopurile organizației ACCEPT. Iar dacă s-ar ajunge la alegeri – da, mă gândesc acum la acea modificare constituțională care se referă la căsătoria persoanelor de același sex –, atunci aș participa și aș vota exact cum reiese și din rândurile de mai sus. Împotriva schimbării constituției.



Împinsă de această nevoie avidă de a-l descoperi, l-am „încolțit” pe pictorul Timciuc din Mahalaua Cernăuților, în încercarea de a-i pătrunde în minte și în suflet. Și n-a fost greu deloc. Cu ospitalitatea cu care mi-a deschis poarta curții sale, m-a lăsat să pătrund și limpezimea din lăuntrul său. Am aflat astfel că este absolvent al unei facultăți de arte plastice din Chișinău, oraș în care a făcut și armata, și că, după scurte rătăciri specifice tinereții, și-a găsit drumul în viață. Un drum pe care merge lin și cu credință deplină în Dumnezeu.



–Urmez Liceul Ady Endre în Oradea, la secția maghiară – îmi spune elevul Kristófi Mihály. – În limba maghiară învăț Fizica și Informatica și sunt tare la aceste materii. Prima oară am văzut roboți în filme și încă de atunci m-a preocupat ideea, cât de important ar putea fi pentru societate, dacă am putea realiza roboți care să facă și ceva util.



Plăcuțele informative din oraș transpun doar denumirile de străzi în alfabet latin, uneori părând a fi scrise în engleză. În limba română nu scrie nicăieri nimic, iar peste tot în magazine sau localuri se vorbește în limba statului. Nici la recepția hotelului în care ne-am cazat lucrurile nu au stat diferit. Nici boabă de engleză sau română.




Sus