Luni, 21 Octombrie 2019
Luni, 21 Octombrie 2019


Compas



În 2012 Ernő Bartha a reprezentat România cu proiectul „Nature in the City” la Olimpiada Culturală din Londra, care a acompaniat Jocurile Olimpice din acelasi an. Au fost selectate 3 sculpturi care au fost amplasate în Victoria Park (Bird, Skyscraper) și în London Pleasure Gardens (Time Spiral). Pelerinajul artistului Ernő Bartha – sculptor, visual artist – a pornit din pricină că cele două sculpturi din Victoria Park timp de 3 ani nu au primit inscripție cu numele artistului, titlul lucrărilor sau proiectul, prin care au ajuns acolo, plăcuțele fiind puse numai după plecarea artistului în acest pelerinaj.



În plus, cunoașterea limbii maghiare permite conectarea la comunitățile științifice din Ungaria și, uneori, la resurse de cercetare oferite de statul maghiar. Academia Maghiară de Științe din Ungaria (MTA) are o filială importantă la Cluj (www.kab.ro), cu 19 membri, și cu activități care implică o parte însemnată dintre cercetătorii de limbă maghiară din România. Un exemplu recent este cel al ediției a 7-a a World Science Forum, un eveniment științific major găzduit zilele trecute în Budapesta, unde MTA a avut o participare consistentă. Luate împreună, toate aceste resurse oferă avantaje importante pentru un cercetător vorbitor de maghiară.



Trasând un arc peste timp, putem afirma că o dată cu construcția catedralei din Turda, Edictul din 1568 a fost în mod fericit completat, ortodoxia ajungând dintr-o confesiune împinsă la marginea satului, în mijlocul centrului urban, unde altădată accesul era limitat. S-a încercat cu succes, credem noi, suprinderea în paginile acestei cărți a aspectelor definitorii ale evoluției Catedralei din Turda, tematica abordată fiind o îmbinare între metodele specifice cercetării istorice și teologiei.



Nu țin partea nimănui, țin cu adevărul și cred că ar trebui să ne uităm la adevărata valoare a lucrurilor și să lăsăm frustrările acasă. Și noi și maghiarii. Statul național unitar i-a orbit și pe unguri, înainte de 1918, i-a orbit și pe români, după 1918. Și îi orbește pe mult prea mulți și astăzi.



„Vrem să avem de a lungul conturului de aproximativ 750 km al Ținutului Secuiesc câteva sute de focuri de veghe, mii și mii de reflectoare și zeci de mii de lanterne dirijate spre cer. După aceasta vor urma o serie de programe culturale."



Vreau să cred că nu e doar o iluzie, și odată vom reveni la normalitatea conviețuirii, așa cum ne-am învățat în anii grei ai dictaturii. La concertele susținute în aer liber, cu intrarea liberă, oricine are acces, cetățenii orașului, români sau maghiari stau alături și se delectează pe ritmurile muzicii și chiar le fredonează.



Nici la zilele orașului din această vară nu aveau acces cetățenii care soseau în compania cățeilor ori ai dulăilor. Motivul invocat atunci de către șeful poliției locale era că „oamenii consumă preparate la grătar, iar patrupedele ar putea răspândi boli. …Sunt elemente deranjante, n-au ce căuta în parc la astfel de evenimente.”




Sus