Marţi, 22 Octombrie 2019
Marţi, 22 Octombrie 2019


Compas



Până în acest an, România nu a fost reprezentată. Prima echipa care a intrat pe scenă – adică pe cer – în culorile României, a fost echipa de la Pyro-Technic Transilvania, din Oradea. Echipa a fost alcătuită din Jakab Szabolcs (leader), Joltan Cristian, Crișan Attila și Kriszta Norbert. Patru băieți, meseriași, care s-au gândit că sunt destul de buni ca să participe la un astfel de concurs internațional.



Portalul Transindex este prima pagină online de presă maghiară din România. A fost înființat în anul 1999, când încă nu exista – așa cum știm cu toții – reîmprospătarea continuă și multitudinea portalelor online, editorii de atunci publicând doar câteva materiale pe săptămână. Prima echipă a acestui portal lucra noaptea în biroul unei organizații civile, căci doar așa putea beneficia de internet, și a reușit să creeze ceva unic și inedit într-o Românie în care internetul era un articol de lux, încă nerăspândit în rândurile populației.



Acest mozaic etnic le-a construit un renume dobrogenilor, acela de oameni ospitalieri, oameni care nu se uită la culoarea pielii, limba vorbită sau la alte elemente ale aparenței, ci exclusiv la sufletul și comportamentul omului. Din acest motiv, în Dobrogea a luat naștere proiectul cultural Etnocult, ceea ce nu este nimic altceva decât memoria culturală a comunității locale. Anul acesta, proiectul s-a desfășurat în perioada 1 septembrie – 31 octombrie și a fost organizat de Asociația de Dezvoltare Regională “Aegyssus”.



Și iată, oameni buni, cum ajunge încetul cu încetul și Oradea pe tărâmul psihotic al Târgu Mureșului, cu generații de maghiari care își vor arăta copiilor clădirile renaționalizate, atenționând pe aceștia că această conviețuire româno-maghiară nu este altceva decât o luptă eternă, în care maghiarii nu se pot baza pe nimeni în afară de ei înșiși. Cui prodest?



Aș vrea ca UDMR să lupte împotriva percepției generale că sîntem bozgorii care am sosit din stepă, viniturile hrănite din mila poporului român căruia Verestoy le taie pădurile cu drujba, uneltitorii la integritatea țării, spioni ai lui Putin și sprijinitori ai lui Viktor Orbán. Sunt foarte sătul de toate astea!



Cunoscând seriozitatea sferei civile maghiare și internaționale, înclin să cred că încetul cu încetul steaua antimaghiarismului educat apune în Cluj-Kolozsvár, și acest proces – ca și celelalte din România care luptă pentru drepturile maghiarilor – vor fi câștigate, deoarece maghiarii nu riscă procese care nu au șanse maxime de reușită.



Titlul articolului la care mă refer este „Și noi am fost acum o sută de ani la București” și face o sinteză a atacului armatei române din 1916, care s-a desfășurat fără declarație de război, găsind Austro-Ungaria nepregătită, iar după primele succese românești – și conștientizarea faptului că România și-a trădat aliații –, sosirea primelor armate de calitate austro-ungare și germane.




Sus