Joi, 21 Septembrie 2017
Joi, 21 Septembrie 2017


Compas / Steaua antimaghiarismului educat apune în Cluj-Kolozsvár

Steaua antimaghiarismului educat apune în Cluj-Kolozsvár

Proclamând cu surle și trâmbițe multiculturalismul , Clujul multietnic a obținut nenumărate avantaje materiale și morale din partea UE, fiind promovat de lumea bună a societății civice din occident, punându-l în reflectoare acolo, de unde puteau veni fonduri pentru a dezvolta acest „trend exemplar”, numit colocvial Cluj-Kolozsvár.

Bazându-se pe subinformarea societății românești – și nu în ultimul rând la lipsa solidarității cu maghiarii –, administrația Clujului a transformat acest slogan de multiculturalism într-un proiect fără conținut. Păcălind astfel lumea, administrația clujeană a adus cu această atitudine șmechero-manelistă prejudicii Clujului educat, care cerea – români și maghiari deopotrivă – punerea în aplicare a seriile de legi românești, internaționale, de bună vecinătate sau charte lingvistice semnate (ratificate) de România pe tematica întroducerii multilingvismului în inscripționarea instituțiilor publice respectiv alte „tăblițe”.

Administrația a ales însă confruntarea cu societatea maghiară din Cluj – această din urmă sprijinită direct sau indirect de o bună parte a societății românești (vezi și semnăturile adunate pe prima pagină a Corbilor Albi în rubrica „Semnează”) –, transpunând astfel o problemă de bun simți la nivel judiciar.

Astfel a început lupta pentru respectarea legilor și tratatelor dintre Clujul educat european și Clujul educat antimaghiar. Mă refer la oamenii cu carte, deoarece lumea simplă habar nu are de Kolozsvár și nu prea înțelege esența acestor probleme principiale.

În aceste zile s-a terminat una (dintre cele multe) etape procedurale juridice, care se referă la acest caz trist – un „caz” care își are originea directă în boicotarea Hotărârii Consiliul local din 2001 (bazat pe legea 20 la sută) despre bilingvizarea inscripțiilor de pe instituții publice, gări, etc.

În comunicatul dat de sfera civilă maghiară, reiese că

“Primăria Cluj-Napoca a prezentat statistici ale recesământului din 2001. Statisticile greșite au fost oferite de către Direcția Județeană de Statistică Cluj, și a fost invocat ca un argument cheie pentru a nu afișa tăblițele multilingve la intrările în oraș. Legea 215/2001, care se referă la tăblițele multilingve, a intrat învigoare în 2001, iar articolul 131 spune clar că în cazul în care la momentul intrării în vigoare a legii, procentul unei minorități depășește 20%, orașul este obligat să amplaseze tăblițele și în limba minorității. Direcția Județeană de Statistică Cluj a oferit o declarație oficială Asociației Minority Rights prin care spune că în afară de statisticile recensământului, nu există alte date despre numărul maghiarilor din Cluj. Aceste recensământuri au fost efectuate în 1992, 2002 și 2011. Primăria Cluj-Napoca, în ciuda faptului că ea însăși a efectuat recensământul din 2002, invocând documentele greșite primite de la Direcția Județeană de Statistică, a prezentat statisticile din 2002 ca fiind din 2001. Prin acest fapt a dorit ca în locul statisticilor din 1992, să se ia înconsiderare statistică din 2001 (dată la care procentul maghiarilor a scăzut sub 20%), în momentul aplicării legii 215/2001. Judecătorul a dispus amânarea procesului. Următoarea etapă a procesului tăblițelor din Cluj se va desfășura pe 31 ianuarie 2017”.



Cunoscând seriozitatea sferei civile maghiare și internaționale, înclin să cred că încetul cu încetul steaua antimaghiarismului educat apune în Cluj-Kolozsvár, și acest proces – ca și celelalte din România care luptă pentru drepturile maghiarilor – vor fi câștigate, deoarece maghiarii nu riscă procese care nu au șanse maxime de reușită.

Iar după câștigarea proceselor vom trece unul pe lângă celălalt pe stradă, evitând contactul vizual.

Merită?






Sus