Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017


Compas / Bistrița – un oraș care își respectă blazonul

Bistrița – un oraș care își respectă blazonul

Până ce în Cluj mărul discordiei dintre taberele clujenilor localpatrioți vechi și noi este numele orașului – Cluj,Kolozsvár,Klausenburg,Napoca – respectiv funarizarea stemei seculare a orașului, în Bistrița nu există nici urmă de astfel de polemici de un nivel civic și cultural îndoielnic.

Bistrița își respectă blazonul – și la propriu și la figurat.




Orașul este plin de struți – pasăre care cuibărește în stema celui mai mare rege al Ungariei, Ludovic cel Mare, stemă care se poate vedea în apropierea altarului impetuasei biserici lutherane.

Nu există copil in oraș, care nu ar întreba de acest struț – răspunsurile duc desigur la regele Ungariei și Poloniei (și la simbolul dublu potcoavă+struț care înghite tot).

Astfel tinerii din Bistrița știu unde trăiesc, știu cum să privească la clădirile săsești, știu cum să respecte limba acelora, care au fondat orașul și după ce au adus-o la un nivel de dezvoltare invidiat în Transilvania – datorită soartei –, au fost nevoiți să o lase ca amintire posterității, cu blazoane, ferestre și uși gotice, cu acele „clădiri cu picioare” care și acum reprezintă una din atracțiile orașului.

Societatea cultă din Bistrița este chiar prevăzătoare la acest capitol al informării corecte a propriilor cetățeni.

În centrul orașul sunt așezate panouri colorate care informează oamenii locului și desigur turiștii despre cofondatorii Transilvaniei, sașii și maghiarii.

Despre sași vorbesc panourile cu caractere istorico-ecomice, iar despre maghiari documentul ridicării la rang de oraș al Bistriței de Ludovic cel Mare, regele Ungariei și Poloniei.

Interesant cum societatea cultă bistrițeană se luptă pentru redescoperirea romanului Dracula scrisă de irlandezul Bram Stoker (1897), un roman despre care nu prea se vorbește în România, în primul rând pentru faptul, că în roman nici un cuvânt nu se găsește despre tot felul de castele din sudul Transilvaniei, ci se vorbește clar despre Valea Bârgăul, Prundul Bârgăului și Tihuța (Tiha Gârboului).

Romanul este neplăcut pentru mulți "patriotzi" pentru faptul că Dracula în realitate a fost un conte secui.

“We Szekelys have a right to be proud, for in our veins flows the blood of many brave races who fought as the lion fights, for lordship. Here, in the whirlpool of European races”.
                                             
Bistrița își respectă blazonul.

Pe casa care l-a găzduit pe Jonathan Harker în drumul său spre castelul contelui secui Dracula, s-a amplasat o mică tablă comemorativă istorico-literară – un deliciu turiștilor care cunosc romanul.

În centrul Bistriței se găsește și un panou care se referă la Kolozsvár, sugerând discret clujenilor că ar fi timpul să mai vorbim și despre Kolozsvár, cu clădirile, străzile,teatrele, asociațiile sportive și culturale ale maghiarilor.

E timpul să vorbim despre regii Ungariei, despre rangul de oraș primit acum 700 de ani dat de tatăl lui Ludovic cel Mare, primul angevin al maghiarilor, Carol Robert.

Așa cum Bistrița își respectă blazonul angevin, și Clujul ar putea.







Sus