Sâmbătă, 25 Mai 2019
Sâmbătă, 25 Mai 2019


Compas / Știință în limba maghiară în România

Știință în limba maghiară în România

"One language sets you in a corridor for life. Two languages open every door along the way." spunea Frank Smith, un psiho-lingvist cunoscut.

Mi-am amintit de acest citat după ce am participat la o discuție pe teme de știință acasă la un prieten, parte a unei serii de întâlniri pe teme interdisciplinare realizate de un grup de cercetători vorbitori de limbă maghiară. Întâlnind la aceeași masă cercetători din științele sociale, din cele umaniste și din științele tari, m-am întrebat în ce moduri apartenența la comunitatea maghiară din Transilvania poate influența șansele de performanță și de carieră ale unui cercetător în comparație cu ale unui etnic român.

Toți cei de la masă cunoșteau cazul lui Albert-László Barabási, un fizician născut în județul Harghita, având în prezent o carieră internațională remarcabilă, și știau surprinzător de multe despre rezultatele lui recente atât din fizică, cât și din medicină și din științele sociale.

În general, comunitatea de limbă pare să faciliteze între membrii minorității maghiare de la noi realizarea de legături interesante între domenii diferite ale cunoașterii, mai mult decât în cazul comunităților științifice ale etnicilor majoritari.

În plus, cunoașterea limbii maghiare permite conectarea la comunitățile științifice din Ungaria și, uneori, la resurse de cercetare oferite de statul maghiar. Academia Maghiară de Științe din Ungaria (MTA) are o filială importantă la Cluj (www.kab.ro), cu 19 membri, și cu activități care implică o parte însemnată dintre cercetătorii de limbă maghiară din România. Un exemplu recent este cel al ediției a 7-a a World Science Forum, un eveniment științific major găzduit zilele trecute în Budapesta, unde MTA a avut o participare consistentă. Luate împreună, toate aceste resurse oferă avantaje importante pentru un cercetător vorbitor de maghiară.

Ar putea fi, însă, și dezavantaje. Recent, universitatea Babeș-Bolyai, aplicând Legea Educației, a întrerupt contractele de muncă ale unor profesori care nu și-au finalizat doctoratele pe parcursul ultimilor șapte ani. Mai mult de o treime dintre aceștia sunt etnici maghiari. Poate fi o întâmplare, întrucât numărul celor în cauză este relativ scăzut, de mai puțin de 2% dintre cele peste 2000 de cadre didactice ale universității.



Dar ar putea fi și urmarea unor provocări de dezvoltare profesională, cu efecte mai severe pentru cercetătorii maghiari: resurse mai puține sau împărțite nepotrivit. Răspunsul nu este deloc clar, și de aceea ar fi utilă o analiză sistematică a carierelor cercetătorilor vorbitori de limbă maghiară în comparație cu ale celorlalți cercetători din țară. Rezultatele ne-ar ajuta să înțelegem mai bine ce este de făcut pentru a crește calitatea cunoașterii științifice pentru întreaga comunitate a cercetătorilor din România.






Sus