Sâmbătă, 25 Mai 2019
Sâmbătă, 25 Mai 2019


Compas / Transilvania invicta sau Transilvania conquer?

Transilvania invicta sau Transilvania conquer?

Orice istoric serios știe două lucruri esențiale: dreptul istoric asupra Transilvaniei, aparține mai degrabă Ungariei sau Austriei, după sute de ani de administrație a acestor state.

Dreptul etnic asupra Transilvaniei aparține mai degrabă României, românii au constituit majoritatea relativă, după 1750, având cca 53-54% în 1918, înainte de unire și cca 71% azi.

Anterior ocupării Transilvaniei de către regatul maghiar, teritoriul Transilvaniei avea structurate câteva ducate-cnezate-voievodate, conduse de nobili cu o origine etnică foarte incertă, dar nu putem vorbi la modul serios și documentat de vreo statalitate vlahă/românească.

Maghiarii au cucerit treptat Transilvania, s-au organizat cu tot cu această provincie ca voievodat și mai apoi principat, în cadrul regatului maghiar. Transilvania, administrativ și politic a aparținut regatului maghiar, a fost cvasindependentă sub otomani și a aparținut Austriei și Austro-Ungariei până în 1918, cu toate că erau și români în mai toate teritoriile...

Inclusiv numele de Transilvania (inițial Ultrasilvania), adică țara de dincolo de pădure, este folosit cu referire la țara de dincolo de Munții Apuseni, Transilvania fiind o denumire dată de maghiari, în documentele latine ale cancelariei Ungariei.

Repet, administrativ, Transilvania nu a fost stat românesc, chiar dacă nobilimea românilor ardeleni a fost parte a regimului de stări, cel puțin până în 1366, mai mult, datorită prezenței lor ca military (nobiles valachi) au mai continuat să participe la exercitarea puterii, până la sfârșitul secolului al XV-lea.



Brașov/Kronstadt/Brassó sursa foto, http://www.dragosasaftei.ro/zbor-peste-transilvania-brasov-i/

Românii, înainte de 1918, au invocat dreptul etnic asupra provinciei și au revendicat egalitate politică deplină cu națiunea maghiară, precum și revenirea la autonomia Transilvaniei, existentă înainte de 1867.

Majoritatea absolută a românilor spun azi, că unirea trebuia să fie realizată, fiindcă românii erau majoritari în Transilvania, cel puțin de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

La fel cum maghiarii invocau dreptul istoric. Fiecare avea argumente solide s-o facă.

Dar nu maghiarii sau românii au hotărât ce va urma… Așa a vrut șansa istorică să fie, precum și dorința puterilor învingătoare, de a pedepsi Austro-Ungaria, coroborat cu apariția intempestivă a mișcărilor bolșevice la Viena și Budapesta.

Putea la fel de bine ca Transilvania să rămână în Ungaria, pentru că și maghiarii ar fi avut drept la un stat național, nu doar românii. Putea la fel de bine să se declare independentă, cu 53% români și 47% alte comunități. Românii aveau doar o majoritate fragilă, hai s-o recunoaștem cinstit.

Conjunctura anului 1918, a fost una extrem de favorabilă României.

Aproape nimeni nu anticipase destrămarea imperiilor. Crearea statului național la români, deci unirea cu Bucovina, Banatul, Partium-ul și Transilvania, a presupus includerea în interiorul granițelor românești, a maghiarilor, sârbilor, sașilor, secuilor, șvabilor, evreilor, armenilor, etc, la fel cum în 1867, crearea statului național maghiar, a presupus includerea Transilvaniei și implicit a românilor, în Ungaria.



                          Sediul Consiliului Dirigent al Transilvaniei din Sibiu.

Așadar, Transilvania este de fapt o provincie complementară, atât Ungariei, cât și României clasice, o provincie de tranziție dacă vreți.

Românii au un drept etnic incontestabil, dar și ungurii au un drept istoric la fel de incontestabil.

Ne tot lăudăm atâta cu Transilvania și patrimoniul ei, dar nu ne place să amintim că, sub administrația maghiară sau austriacă, s-au construit cele mai frumoase și mai multe clădiri, biserici, palate, căi ferate, etc.etc.

Enorm din ce avem aici, e construit de maghiari sau sași, pe care toată ziua unii din noi îi hulim și îi trimitem prin toată Asia.

Ne lăudăm cu niște castele, biserici fortificate, constructii din orașe, care nu au nimic în comun cu civilizația românească bizantin-ortodoxă. Orașele baroc, goticul, romanicul, sunt elemente de civilizatie catolică și protestantă, nu ortodoxă. Desigur, prin intermediul bisericii greco-catolice, o parte a românilor, au fost din nou părtași la acest tip de civilizație, s-au racordat la locul de unde ne vine limba și originea, Roma.

Când vine vorba să ne susținem drepturile, foarte mulți români se revendică de la statul dac al lui Burebista sau Decebal.

Ce a rămas din Dacia palpabil în Transilvania, în comparație cu ce s-a construit sub maghiari sau austrieci, sau chiar sub români, după 1918, să ne tot lăudăm atâta? Niște ruine și câteva castre.

Dacia, ca precursor al unui stat românesc, e o construcție mitologică iluministă și pașoptistă, preluată cu spor de comuniști și protocroniști. Realitatea în teren, arată clar că istoria Transilvaniei e indisolubil legată de istoria Ungariei, Austriei, Turciei, Moldovei și Valahiei, nicidecum de Dacia, oricât se strofoacă să ne convingă de asta, purtătorii de lupi dacici.

Eu personal vorbesc o limbă romanică și nu văd de ce să ridic în slăvi un popor ca oricare altul din antichitate, doar fiindcă unii vor să își inventeze o istorie glorioasă, crezând că în acest fel, își dovedesc o iluzorie superioritate, asupra celor din jur.



    Marele Principat al Transilvaniei/Erdélyi Nagyfejedelemség
   Großfürstentum Siebenbürgen


Că românii sau maghiarii au fost primii în Transilvania, pentru orice om normal, ar trebui să fie complet irelevant. Ambele etnii se vor simți la ele acasă în Transilvania.

Atâta timp cât maghiarii sau sașii au aici, orașe, cultură, tradiții, morminte si istorie, ei nu pot să renunțe la a aparține Transilvaniei. Cum nici noi românii nu putem…

În loc să ne bucurăm că dispunem și de această istorie a Ungariei și Austriei, tot ungurii sunt de vină și îi catalogăm de bozgori, migratori, corciți, iredentiști etc. Migratori, migratori, dar s-au integrat Europei catolice și au produs o civilizație mai avansată decât civilizația românească slavo-bizantină, din foarte multe puncte de vedere, s-au occidentalizat mai timpuriu decât noi.

Noi, autohtoni și „latini puri”, mai nou „daci puri”.

Așa și? Ce am făcut cu toate acestea, ce am realizat așa extraordinar, căci cu altceva nu știu să ne lăudam, decât cu pasivitatea în fața istoriei, cu originea care e un dat și care nu știu cum, te face mai grozav decât ăștia mai nou veniți, cu tânguirile și frustrările necontenite, că alții ne-au cucerit și nu ne-au lăsat, vezi Doamne, să ne construim țara.

Dacă aveam istoria măreață pe care tot o fredonăm, am fi avut și noi un regat mic acolo, ca și bulgarii sau sârbii. Dar principatele române erau conduse de niște principi care, pe plan european, erau principi sub o permanentă vasalitate, cu foarte rare excepții.

De așa zisa rezistență contra turcilor n-are rost să mai pomenesc. A fost câtă a fost, dar în nici un caz nu noi i-am oprit pe turci, în drumul lor spre Viena.

Am rezistat în primul rând fiindcă le-a convenit turcilor situația, să care tot de la român și să nu facă nici o investiție, așa cum făceau în teritoriile ocupate. Era mai profitabil să vândă tronurile celor două principate, să se cotizeze pentru ele și să se care resurse și materii prime cât cuprinde.

Era atât de profitabil pentru otomani, încât o transformare a Țărilor Române în pașalâcuri nu era benefică. Imperiul Otoman câștiga mult mai mult așa, ca și boierimea coruptă. Doar bieții români de rând au pierdut mereu.Exact cum se întâmplă și azi, doar stăpînii s-au schimbat…



                      Biertan, în dialectul săsesc Birthälm, în maghiară Berethalom.

Nu țin partea nimănui, țin cu adevărul și cred că ar trebui să ne uităm la adevărata valoare a lucrurilor și să lăsăm frustrările acasă. Și noi și maghiarii. Statul național unitar i-a orbit și pe unguri, înainte de 1918, i-a orbit și pe români, după 1918. Și îi orbește pe mult prea mulți și astăzi.

Nici una din cele două etnii nu par să înțeleagă un lucru esențial: Ardealul nu e numai unguresc, sau numai românesc, este și românesc și unguresc. Cum este de fapt și săsesc.

Păcat că și administrația românească s-a comportat ca o administrație de ocupație și nu a tratat provincia și pe românii din Ardeal sau Banat, ca pe un corp românesc al Europei Centrale.

Au încercat să îl integreze în România și să îl transforme după chipul și asemănarea Vechiului Regat, format din principate cu o cu totul altă istorie, mentalitate, tradiție sau arhitectură.

Că doar suntem stat național și unitar pe deasupra. Stat național unitar, dar cu președinte neamț, și cu un fost premier evreu.






Sus