Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017


Compas / Colaborări româno-maghiare în Valea Jiului – 2.

Colaborări româno-maghiare în Valea Jiului – 2.

Uricani – cea mai îndepărtată verigă a lanțului localităților miniere din Valea Jiului de Vest – nu de mult a fost încă etichetată de pesimiștii zonei ca fundul de sac a văii, o localitate care nu are nici o speranță de a reveni din șocul minier: închideri, conservări și concedieri masive. Uricani-ul fiind „capăt de drum” – mai la vest pe la Câmpul lui Neag valea se predă încet cu încetul sălbaticului Retezat –, s-a găsit în situația cea mai grea dintre camarazi, adică Lupeni, Vulcan, Aninoasa și micile localități aparținătoare acestor comune/orășele.



Însă datorită faptului că mina din Uricani mai are o perioadă de grație de 2-3 ani (după aceea intră și ea în „conservare”, adică închidere), societatea civilă din zonă se găsește într-o situație aparte – o situație care te îndeamnă, ba chiar te obligă la gândire colectivă proactivă. Aici oamenii de seamă a comunității știu, că peste 2-3 ani istoria minieră a orășelului – fie ea oricât de glorioasă în ultimele decenii – se va sfârși cu un lacăt uriaș.



Uricani-ul însă nu așteaptă fotografiile de pe primele pagini ale ziarelor din regiune întruchipând acest lacăt uriaș, ci încercă să caute căile de ieșire.

Echipa Corbilor Albi a fost condusă pe străzile și aleele Uricani-ului de tânărul și entuziastul Dănuț Mocanu, secretarul Asociației Perla Retezatului – o organizație civică regională care poartă amprenta benignă a colaborării generalizate româno-maghiare din Valea Jiului, având ca președinte pe una dintre reprezentanții de seamă a maghiarilor din Lupeni, Amália Antal.

Discutând despre planurile acestei asociații avem posibilitatea să ne convingem cu ochii noștrii despre primele semne ale renașterii Uricani-ului din cavoul cenușiu și fără speranță a blocurilor triste, a geamurilor închise și fisurate – părăsite parcă de suflet.



Prima clădire care apare ca un fel de future island este primăria și anexele sale.

Dacă ar arăta cineva o fotografie despre clădirea respectivă și parcul aferent, nimeni nu ar crede că vede ceva aparținător de „Valea cenușie a Văii Jiului”. Aceeași sentimente are călătorul când intră și în „parcul Brâncuși” – un părculeț dintre blocurile miniere, în care i se aduce omagiu sculptorul Mesei Tăcerii.



După un hoinărit plăcut în micuțul orășel, găsim în agenda noastră 6 imobile modernizate: școli, centre de promovare turistică, casă de cultură... Cei cu care pălăvrăgim pe stradă ne spun că cel mai important lucru al modernizărilor este faptul că din 1 octombrie se va deschide Unitatea Medico-Socială, cu o aparatură modernă.

– Printre planurile noastre, ale Asociației Perla Retezatului se găsește proiectul dezvoltării sistemului de orașe înfrățite. Uricani-ul e înfrățit cu Salgótarján, Lupeni cu Kecel, Petroșani cu Várpalota. În viitorul apropiat și Aninoasa respectiv Vulcani-ul va avea oraș înfrățit în Ungaria. Dacă ne gândim că aceste orașe din Ungaria au propriul lor „sistem de înfrățire”, ne putem da seama că unind cele două „sisteme” ce „supersistem” de relații intercomunitare ar putea să se nască. Am vrea – prin aceste relații – să transformăm încetul cu încetul Valea Jiului într-o regiune turistică. Avem deasupra noastră Retezatul...

Cu ajutorul acestor relații interumane, intercomunitare și „interadministrative” vrem să punem bazele unui mare proiect turistic – ne spune tânărul secretar al asociației.

Plimbându-ne în renăscutul Uricani – orășelul de reședință a entuziastului secretar –, povestim despre proiectele asociației: amenjarea traseelor turistice, crearea noilor trasee în munții din zonă, Retezat, Parâng, etc. Amenajarea traseelor MTB (mountain bike), organizarea Retezat Race... Amenajarea spațiilor de picnic și ecologizarea albiilor Jiului de Vest și a afluenților săi. Acest proiect din urmă se va realiza ca și o parte integrantă a informării populației despre ocrotirea naturii și protejarea spațiilor verzi. Un alt proiect măreț – și extrem de util – ar fi informarea populației cu privire la transformările ce vor urma în urma închiderii minei de la Uricani.

– Le spunem localnicilor cum ar putea să se reprofileze de la minerit la turism. Transformarea unor blocuri sau alte imobile din „mediul minier” în pensiuni, hosteluri și centre turistice (drumeții, alpinism, MTB, parapantă). Oricum nu o să aibă de ales, când se va închide mina, în 2-3 ani. E foarte bine să fie pregătiți pentru a-și schimba modul de viață – ne explică Dănuț Mocanu.

Pe Amália Antal, președintele acestei asociații etalon a regiunii o găsim în „mișcare”, fiind unul dintre organizatorii Zilelor Culturale Maghiare din Valea Jiului, care era în plină desfășurare la sosirea noastră. Amália Antal fiind una dintre cei care organizează de obicei pe bază de totul sau nimic și în acest caz își arăta calibrul organizatoric: la eveniment era prezent și ambasadorul Ungariei de la București, Zákonyi Botond, care s-a arătat foarte interesat nu numai de soarta comunităților maghiare din Valea Jiului, ci și de proiectele Asociației Perla Retezatului.



Sufletele Asociației Perla Retezatului: Amália Antal (Lupeni), președinte și Dănuț Mocanu (Uricani), secretar. Cel mai bun exemplu pentru colaborările româno-maghiare din Transilvania.

– Mie îmi place să spun lucrurile pe nume – ne spune într-un stil autoritar plăcut și la vedere și la auz Amália Antal. – Primul pas ar fi să asigurăm cumva ieșirea din Valea Jiului a cantităților mari de afine și a altor fructe de pădure colectate de localnici, a ciupercilor adunate de oameni din regiune. Avem nevoie de un STOP al „exportului de natură comestibilă” din regiune. Trebuie să găsim calea de a prelucra aceste bunuri ale Retezatului în Uricani, Lupeni, sau celelalte localități din Valea Jiului. Cand am reușit acest STOP, trebuie să ne apucăm de un buisness local al prelucrării afinelor și a altor bunuri, creând locuri de muncă pentru familiile minerilor care în 2-3 ani ani vor fi nevoiți să pună pe cui halatul de miner – ne explică președintele Asociației Perla Retezatului, grăbindu-se la prezentarea unei mici opere rock (!) în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Valea Jiului. Aceasta se desfășura în Biserica Romano-Catolică din Petroșani, având ca temă viața fostului episcop emblematic al maghiarilor din Transilvania, Márton Áron, al cărui proces de sanctificare se găsește în agenda Vaticanului.

                                                                        ***

După vizitele Corbilor Albi în Valea Jiului s-a formulat tot mai ferm întrebarea: oare mass media centrală de ce nu scrie despre aceste colaborări româno-maghiare din Valea Jiului? Sunt niște exemple de conviețuire exemplare.




Sus