Duminică, 08 Decembrie 2019
Duminică, 08 Decembrie 2019


Compas / Maghiarii preferă să lucreze la și cu maghiari, chiar dacă așa câștigă mai puțin

Etnocentrism economic – așa se numește conceptul care aprofundează și mai mult lumile paralele în care trăiesc românii și maghiarii din Transilvania.

Adică: maghiarii tind să aibă mai multă încredere în cei care vorbesc aceeași limbă, de aceea preferă să achiziționeze bunuri și să se folosească de serviciile oferite tot de maghiari. Aceste lucruri reies din mai multe studii realizate de sociologii maghiari care lucrează la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca/Kolozsvár/Klausenburg.

Zsombor Csata, cel care zilele acestea a prezentat rezultatele mai multor sondaje și proiecte științifice, a spus că maghiarii și românii trăiesc, de fapt, în lumi paralele. Mai mult, în ultima perioadă a scăzut interesul unor maghiari de a învăța limba română și s-a accentuat segmentarea relațiilor interpersonale și etnocentrismul economic.

Studiile au relevat și faptul că, în cazul în care un maghiar lucrează la o firmă unde patronul și angajații sunt români, câștigă mai mult. Dar din cauza faptului de mai sus, angajații maghiari ajung să-și desfășoare activitatea la firme maghiare. E de adăugat și faptul că în ultimii ani generațiile Y și Z au adoptat conceptul post-materialismului, adică în viața lor banii nu sunt totul, predomină preocuparea față de relațiile sociale și interpersonale, călătoriile, punând accent pe ecologie, egalitate de gen și acțiuni umanitare.

Maghiarii cumpără de la maghiari, lucrează la și cu maghiari

Cercetătorul a mai spus și că fiecare al patrulea sau cincilea maghiar din Transilvania preferă să cumpere produse și să comande servicii tot de la un semen de-al său. Cu toate că, de exemplu, portalul de vânzări OLX oferă un spectru mult mai larg de cumpărători, acesta este foarte puțin folosit în Ținutul Secuiesc. El a arătat că în firmele unde lucrează mulți maghiari, ponderea acestora în cadrul societăților este mult mai mare decât procentul maghiarilor în localitățile respective, adică aceste firme sunt mai „maghiare” decât orașele sau municipiile unde ei locuiesc.

Portretul robot al maghiarului care lucrează la o firmă maghiară: firma activează în domeniul privat, persoana trăiește într-un oraș și vorbește puțin sau nu vorbește deloc românește.

Studiul a relevat și ceva deosebit de surprinzător: dacă o persoană maghiară lucrează la o firmă majoritar românească (vorbim aici de acționari, capital social și angajați), atunci el câștigă, în medie, și cu 200-300 de lei mai mult pe lună. Zsombor Csata nu a putut da o explicație financiar-contabilă pentru acest aspect, el crede, însă, că poate fi vorba despre competitivitate sau politica de salarii.





Sus