Marţi, 20 August 2019
Marţi, 20 August 2019


Compas / Ce citim azi?

Ce citim azi?

Dacă e să ne luăm după statistici: mai nimic. Eventual sms-uri sau postări pe rețelele do socializare. Ziarele sunt pentru împachetat morcovi sau pentru făcut conuri pentru semințe, iar cărțile sunt grele și scumpe, pe deasupra conțin enorm de multe litere…

Să ne uităm un pic la tirajul ziarelor din România și Ungaria. Conform cifrelor publicate de Biroul
Român de Audit Transmedia (BRAT) cotidianul cel mai citit din România, Evenimentul Zilei în decembrie anul trecut a avut un tiraj zilnic 12 610 exemplare. Urmează în top România Liberă cu 10 892 exemplare, Adevărul cu 10 669 exemplare și Jurnalul Național cu 6607 exemplare vândute. Tabloidul cel mai citit este Click! cu 103 928 exemplare vândute zilnic în decembrie anul trecut. Gazeta Sporturilor în perioada vizată a avut un tiraj de 24 664 exemplare vândute.

Presa maghiară din România nu are de ce se rușina, dacă e să comparăm tirajele ziarelor auditate din aceeași perioadă: cotidianul județean din Bihor Bihari Napló a avut un tiraj mediu de 10 201 exemplare vândute, urmat de cotidianul sătmărean Szatmári Friss Újság și cotidianul regional Csíki Hírlap cu 7914 exemplare vândute.
    
În Ungaria – țară care are ca număr de locuitori jumătate din populația României – conform datelor MATESZ (instituția similară BRAT) în anul 2014, în a doua parte a primului semestru cotidianul cel mai vândut a fost Népszabadság cu vânzări medii zilnice de 43 571 exemplare, Magyar Nemzet cu 37 539 exemplare și Népszava cu 14 001 exemplare. Revista săptămânală politică HVG a fost vândut în medie în 39 203 exemplare, iar revista săptămânală pentru femei Nők Lapja deține recordul cu 215 506 exemplare vândute săptămânal.

Piața cărții în ambele state este într-un declin continuu din anul 2008. În România în anul 2013 piața cărții a fost evaluată la 60 de milioane de euro, față de Ungaria, care în aceeași perioadă a avut a piață de 145 milioane de euro, adică în Ungaria s-au vândut de 2,5 ori mai multe cărți, decât în România. Dacă e să raportăm aceste cifre la numărul de locuitori, putem afirma că ungurii citesc de cinci ori mai mult, decât românii.

În România cărțile pentru copii reprezintă peste 30% din vânzările de carte, în rest este căutată cartea de ficțiune, urmată de lecturi motivaționale, biografii, memorii, jurnale.

În Ungaria cărțile beletristice dețin o pondere de 31,3% din vânzări, lucrările științifice dețin o pondere de 30,25%, iar cele pentru copii 23,6%.

Dacă e să ne uităm la numărul de titluri și tiraje, în România anual apar 8-10 mii de titluri în 200-300 de exemplare, iar mai bine de jumătate din populație nu a cumpărat într-un an nici o carte. În Ungaria în anul 2013 au apărut 9202 titluri de carte într-un număr mediu de exemplare de 1835.

Tirajele editurilor maghiare din România este în medie de 300 de exemplare la volumele de poezii, 500 la celelalte cărți, atingând dublul sau triplul acestei cifre câteva romane la modă și cărțile de bucate, cel mai mare tiraj atingând cartea de povești Csipike, semnată de regretatul scriitor Fodor Sándor, volum care a apărut într-un tiraj de peste 20 000 de exemplare.

     

Văzând aceste cifre nu trebuie să ne rușinăm în fața românilor, și nici în fața conaționalilor noștri din Ungaria. Deci noi, maghiarii din România – sesizați diferența? Maghiarii din Ungaria sunt numiți unguri de către români, iar cei din România maghiari, de parcă am fi două nații diferite -- avem cu ce ne mândri, și trebuie să ne păstrăm bunul obicei de a citi, de a ne cultiva mintea și spiritul, pentru că numai prin cultură ne putem păstra identitatea într-un mediu cultural, lingvistic diferit.

Deci: ce citim azi?




Sus