Joi, 14 Noiembrie 2019
Joi, 14 Noiembrie 2019


Compas / Micherechi, localitate în Ungaria unde românii sunt majoritari

Micherechi, localitate în Ungaria unde românii sunt majoritari

Comunitate românilor din Ungaria zilelor noastre reprezintă o pătură restrânsă a societății maghiare, însumând în jur de 20.000- 30.000 de suflete, incluzând românii din diasporă. Din punct de vedere statistic minoritatea românească ocupă locul 3, după cetățenii de etnie rromă și germană. 



                                                                  Foto: Erdélyi Riport

Micherechi reprezintă singurul așezământ de pe teritoriul Ungariei, unde populația românească este net majoritară celei maghiare, în localitate trăind în jur de 2000-2500 de locuitori dintre care în proporție de 90% s-au declarat de etnie română. În urma recensământului din anul 2011 și conform legii de la vremea aceea, cetățenii au avut dreptul de a se declara de altă etnie decât cea maghiară. De asemenea cetățenii au avut posibilitatea de a se declara de etnie maghiară, dar având ca limbă maternă româna, ca în cazul nostru, sau invers. 


Primele atestări referitoare la localitatea Micherechi datează din secolul al XIII-lea. Numele de Micherechi( în limba maghiară: Méhkerék) a avut mai multe variante de-a lungul timpului, varianta cea mai plauzibilă este că sătenii de la acea vreme fiind apicultori, satul a fost consolidat în formă de cerc. 

Localitatea a fost populată încă din Evul Mediu, în timpul dominației turcești, aceasta fiind distrusă complet. În anul 1692 Micherechiul se afla pe lista așezărilor depopulate, iar repopularea devenind imposibilă din cauza invaziei tătare. Totuși după ce aceasta a trecut sub jurisdicția Curții de la Viena s-a încercat repopularea zonelor din Câmpia Ungariei, incluzând și Micherechiul.



În anul 1745 localitatea din componența domeniului Derecske intră în posesia principelui Paul Eszterházy Antal. După 3 decenii, românii deja sosiți din localitățile învecinate (stabiliți ilegal fără plata contribuției) precum: Cefa, Inand, Mădăraș, Ciumeghiu etc. au cerut dreptul de folosință a pustei din Micherechi, cerere care a fost respinsă (din cauza proprietarilor ilegali stabiliți anterior). Noii veniți au plătit o taxă anuală de 400 de florini, la un contract pe 10 ani (1768). 

Românii din Micherechi și-au format o comunitate ortodoxă religioasă puternică, prima biserică fiind consolidată din lemn în anul 1770 (anul acordului de dat în folosință de Maria Tereza), fiind distrusă complet de un incendiu devastator în 1836. Urbariul din 1770 atestă stabilirea definitivă a românilor în Micherechi. 

Taxa anuală fiind ridicată, iar solurile fiind mai puțin fertile decât în alte zone, locuitorii nou-veniți, inclusiv cei vechi au ocupat pământurile nemuncite de nimeni și au avut mai multe motive de a nu figura pe listele registrelor oficiale, astfel scăpând de diferitele obligații moșierești. Micherechenii au avut puțin pământ cultivabil pe teritoriul satului. Locuitorii comunei s-au ocupat mai degrabă cu pășunatul animalelor sau cu topirea cânepei și confecționarea astfel a materialelor textile. În anul Urbariului localitatea număra 30 de case care corespundeau tot atâtor familii cu drept de strămutare. În anul 1773, micherechenii au încheiat contractul cu primul lor preot ortodox pe nume Ioan Bordașiu.

 

                                                                  Foto: Erdélyi Riport

Prima reprezentare a comunei apare pe o hartă militară întocmită în anul 1783. Din aceasta reiese că localitatea este înconjurată de mlaștini și păduri. Ulterior au fost realizate hărți mai detalitate ale Micherechiului în anii 1819 și 1865. Micherechi din punct de vedere geografic se situează la aproximativ 5 km de granița cu România, 20-30 km de Municipiul Salonta (România), orașul Giula (Ungaria), orașul Bichișciaba (Ungaria), la întretăierea drumurilor dintre orașul Șercad (Ungaria) și localitatea Kötegyán (punct de trecere vamal feroviar). Micherechi este localizat în județul Bichiș din Estul Ungariei și la aproximativ o oră distanță de Municipiul Oradea (România). 

Hotarul comunei este împânzit de pârâuri, mlaștini și bălți. O parte a terenurilor aparținătoare comunei își păstrează denumirile vechi de dinaintea distrugerii acesteia, iar altele a proprietarilor de la care le-au primit, sau unele în funcție de folosirea acestora. Primele atestări geografice scrise în graiul micherechenesc au fost realizate de către inginerul Antal Keresztszeghy, care a realizat 2 hărți (1865; 1868) detaliate ale Micherechiului și hotarelor aparținătoare acestuia. Antal a scris denumirile în limba maghiară conform pronunției în limba română, presupunând că inginerul nu avea cunoștințe de limba română. 

Viața locuilorilor comunei între secolul al XIII-lea și al XIX-lea este legată de multe evenimente devastatoare, incursiuni care au avut ca impact distrugerea localității, secete care au cauzat pagube enorme oamenilor și necazuri ce amenințau constant existența de zi cu zi a locuitorilor (exemplu: foametea în urma recoltelor foarte slabe). Datele referitoare la aceste fluctuații se oglindesc direct asupra ponderei populației de-a lungul deceniilor.





Sus