Miercuri, 20 Martie 2019
Miercuri, 20 Martie 2019


Compas / „Papa Francisc” a fost, și el, prezent la fărșangul din Sândominic/Csíkszentdomokos

Sâmbătă, 2 martie, ne trezim puțin mai devreme, adică la ora 9, pentru ca la ora 10 să mergem cu gazdele noastre de la Consiliul Județean Harghita la Sândominic unde, anul acesta, are loc fărșangul din tot Ținutul Secuiesc. Adică: de mai mulți ani comunele și satele din Harghita s-au unit și sărbătoresc „praznicul iernii” într-un loc. Rotația are loc în fiecare an și este a 27-ea oară când această sărbătoare este organizată.

Ajungem în curtea școlii din localitate purtând numele fostului episcop catolic Áron Márton, care s-a născut în anul 1896 în această localitate din Ținutul Secuiesc.

Un pic și despre episcopul Áron Márton

Să nu uităm că a fost o personalitate cu totul extraordinară: intelectual strălucit, cu studii la Roma, el a devenit episcop al Transilvaniei cu un an înaintea izbucnirii celui de-al doilea război mondial. În momentul în care Transilvania de Nord a fost ocupată de Ungaria, Áron Márton a decis să rămână în Transilvania românească, la Alba Iulia, în ciuda insistențelor oficialilor din Budapesta, care voiau să se mute la Cluj și să administreze de acolo Dieceza de Alba Iulia, cu atât mai mult cu cât o perioadă Áron Márton a administrat și Dieceza de Satu Mare–Oradea.

Áron Márton în anul 1940

În anul 1944, când autoritățile maghiare au decis începerea deportării evreilor din Transilvania de Nord, Áron Márton a fost singurul ierarh care și-a ridicat vocea în apărarea evreilor. După ce scrisorile sale către guvernanții maghiari au fost ignorate, episcopul Áron Márton a cerut public, în data de 8 mai 1944 în cadrul unei liturghii solemne oficiate în Biserica Sfântul Mihail din Cluj oprirea deportărilor evreilor.

După discursul oficialităților grupurile, ale căror membrii s-au îmbrăcat și mascat în fel de fel de moduri, întruchipând polițiști, văduve avide de sex, teroriști, urși, țigănci etc., au pornit în diverse colțuri ale localității pentru a parcurge pe jos drumul înapoi până în curtea școlii, unde avea să se desfășoare punctul culminant al zilei: arderea marionetelor în semn de „înmormântare a iernii”. În cadrul evenimentului iarna a fost „înmormântată”, în mod simbolic, urmând ca noul spirit primăvăratic să renască înainte de intrarea în Postul Paștelui.

Winter is over!

Alaiurile de persoane mascate au străbătut toate străzile comunei, trosnind din bice, prezentând sătenilor scenete, cântând și dansând. O voie bună generalizată: iarna s-a sfârșit!

Aoleu!

Pe ulițele din Sîndominic a fost veselie, muzică și voie bună: din colț în colț musafirii veniți din toate colțurile județului Harghita și ale Ținutului Secuiesc, dar și mulți din Transilvania și din străinătate au fost serviți cu „fainoșaguri”, bunătăți gustoase, tocmai pentru a face să leșine toate papilele gustative ale celor prezenți: palincă, gogoși făcute de femei iscusite într-ale bucătăriei, pâine cu untură și cu ceapă, brânzeturi locale, prăjituri etc.

Grupurile au cântat ajutate de lăutari, au dansat, au glumit, ce mai, veselie generală. Femeile au bocit lângă marionetele „decedate”, recitând din repertoriul propriu versuri adeseori… deochiate.

Apare și papa!

La un moment dat a apărut și „Sanctitatea Sa Papa Francisc”. Conform localnicilor acesta nu a fost încă întruchipat în cadrul fărșangului, dar dat fiind faptul că conducătorul bisericii catolice va face o vizită istorică în Ținutul Secuiesc la începutul lunii iunie: va ține o slujbă la Șumuleu Ciuc, oficialitățile estimând o participare de circa 800 mii de pelerini.

Pe semne, îi place berea "interzisă" Csíki Sör... :)

Iarna aceasta a fost blândă: deși în toate curțile era încă zăpadă, soarele a răsărit și petrecăreții nu au trebuit să îndure frigurile de altădată: conform unor localnici cândva au fost și -30 de grade de Fărșang…

Datină păgână

„Fărșangul datează din perioada păgână, dar în spațiul lingvistic maghiar el a apărut abia în Evul Mediu. Sărbătoarea prezintă ritualul înmormântării iernii, potrivit căruia oamenii alungă spiritele rele cu sunete puternice și cu măști, cum este omul de paie care simbolizează iarna și care va fi ars la sfârșitul carnavalului, ca să vină primăvara și natura să se trezească la viață" a declarat directorul Centrului Cultural Județean Harghita, Ferencz Angéla.

Dans și voie bună

Potrivit acesteia, carnavalul a fost împrumutat de maghiari de la sașii din satele învecinate și se ține an de an în ultimul week-end de dinaintea intrării în postul Paștelui.

Pentru a alunga iarna și duhurile rele, feciorii și fetele se costumează în animale sălbatice, în țigani, hornari, ghicitori și preoți, bărbații în mirese, iar femeile în miri, precum și în personaje fantastice, precum moartea sau diavolii.





Sus