Miercuri, 21 Noiembrie 2018
Miercuri, 21 Noiembrie 2018


Compas / Andrei Sebastian Csiplo: Despre românii din Ungaria (2)

Încă din a doua parte a secolului al XVIII – lea (1771), comunitatea ortodoxă română, deținea și o școală confesională a cărui dascăl era vestitul Ioan Dehelean. Aceasta a funcționat până în anul 1787. Printre dascălii care au contribuit la educarea tinerilor români se număra: Petru Misaroș, Mihail Teodor, Gavril Sarca, Mihail Krechits. Din acel an până la mai bine de o jumătate de veac la 1859, activitatea didactică a școlii a fost întreruptă din motive financiare. De la jumătatea secolului al XIX-lea până la naționalizarea învățământului public, școala a funcționat fără încetare. Printre dascăli se numărau: Ioan Mărcușu, Emanuil Ardelean, Gheorghe Botteu, Gheorghe Rațiu, Maria Iuhas și alții.

După Primul Război Mondial în Ungaria au existat 19 comunități ortodoxe, cu patru preoți ortodocși printre care Petru Biberea din Orașul mic românesc de la Jula și Dimitrie Sabău, investit în funcție în 1927, cel care avea să devină protopop în 1934. 

Primele încercări de formare a unei organizații unitare ortodoxe bisericești au apărut la inițiativa lui Simion Cornea, în 1925, pe atunci fiind preot în Bătania. Ședințele se țineau în principalele nuclee românești din țară, adică la Chitighaz și Jula. Autoritățile maghiare de la acea vreme au încercat să tergiverseze acordarea aprobărilor necesare pentru formarea unei organizații bisericești. În 1920 parohul Budapestei, Ghenadie Bogoievici a fost numit conducător duhovnicesc al tuturor parohiilor ortodoxe din Ungaria. În replică statul maghiar a înființat un comisariat regal, special pentru afacerile românilor din țară. Șefia acestuia a fost asigurată de Iosif Siegescu, prelat greco-catolic și reprezentant al românilor din Ungaria. 


                                          Gheorghe Pomuț (Pomutz György)

În anul 1941 ia ființă Biserica Ortodoxă Maghiară, în componența căreia, prin decret, erau incluse și parohiile ortodoxe românești (12 aprilie 1942). La sinodul din data de 17 ianuarie 1943 a avut loc ruptura parohiei ortodoxe române din Orașul mare românesc de Biserica Ortodoxă Maghiară. 

Exemplul lor a fost urmat mai târziu și de parohia din Orașul mic românesc, apoi de restul acestora din celelalte localități din Ungaria. Astfel s-au alăturat Bisericii Ortodoxe Române. Tot în același an, biserica a căzut victimă unui incendiu, turnul său fiind distrus complet. A fost reabilitat abia în anul 1948. 

Din anul 1945 situația parohiilor ortodoxe române a luat o întorsătură radicală, toate revenind la biserica ortodoxă (maghiară). A avut loc o reorganizare administrativă, astfel din anul următor la Congresul Național-Bisericesc s-a decis înființarea Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria sub forma unei singure instituții a tuturor comunităților bisericești ortodoxe române din țară cu sediul la Jula. Conducerea acesteia i- a fost încredințată dr.-lui Petru Mândruțău, vicar. Aceasta funcționat cu totul independent pe lângă Patriarhia Română. A fost ceva asemănător sistemului actual de autoguvernare română. 
  
 
                        Pictori români originari din Ungaria: Rozalia Costa și Gheorghe Cohan

După 30 de ani de activitate, din 1976 în funcția de vicar episcopal va fi investit preotul Teodor Misaroș, ulterior din 1983 fiind înlocuit de Pavel Ardelean, preot în Orașul mare românesc. În 1999 se înființează Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria. În anul revoluției la cererea vicarului Ardelean, s-a decis adunarea tezaurului bisericesc din cele 18 parohii aparținătoare românilor și depozitarea lui la Jula. Acesta a constat, atât din piese religioase cu o vechime considerabilă, cât și din diferite documente istorice extrem de valoroase. Din 1999 la șefia Episcopiei ajunge Prea Sfințitul Șofronie Drincec, ca din anul 2007 să fie înlocuit de către Prea Sfințitul Părinte Siluan Mănuilă, care își exercită funcția până în zilele noastre.

      

Episcopul bisericii ortodoxe din Ungaria, Siluan Manuila  și Catedrala Ortodoxă română din Jula

Românii din Jula se pot mândri cu numeroase personalități marcante ale culturii românești, originari din   centrul românilor din Ungaria. Printre acestea se numără: Moise Nicoară, Gheorghe Pomuț, Teodor Pap, Iustin Popovici, David Voniga, Gheorghe Cohan, Rozalia Costa.




Sus