Joi, 16 August 2018
Joi, 16 August 2018


Compas / Oază arhitecturală și culturală maghiară lângă gara Stana, în Țara Călatei

Da, maghiarii o tot au cu din astea: Țara Călatei, Ținutul Secuiesc, Țara Bârsei, etc. Ce să facem, ținem la numele tradiționale, pe de-o parte, iar de pe alta, le avem pe astea cu regiunile, cu identitatea regională și denumirile, simbolurile care țin de o zonă istorică sau geografică. În Țara Călatei – bunăoară – se găsește o zonă specială, spun eu.

Este vorba de Stana, dar de data aceasta, dați-mi voie să scriu câteva rânduri doar despre aria din apropierea gării. Am fost aici, cred, de mai multe ori decât în localitatea propriu-zisă, cu toate că am participat de nenumărate ori la carnavalul (farsang în limba maghiară) din sat…

  Restaurare cu gust și stil la Pensiunea Riszeg (Foto: www.koliver.wordpress.com)

Zona specială începe chiar în imediata apropiere a gării Stana: este vorba de locuința și herghelia medicului veterinar Lajos de Martin și a soției acestuia, Mihaela. Aici îți poți reîncărca sufletul cu energia oferită de natura experimentată din șa. Dar și cu cea emanată de cai: ești în natură, călare, fără betoane, briz-brizuri, malluri, plastic, smog.

Urci pe Csigadomb (Dealul Melcului) sau chiar pe Riszeg-tető (Vârful Riszeg/Riseghea), unde se organizează, la fiecare început de mai, concurs de muzică populară maghiară, iar în fiecare august pe aici trece Tura memorială Kós Károly. Ambele evenimente au o puternică rezonanță în rândul comunității maghiare din Țara Călatei, dar și a celei din zona Clujului.

Castelul Ciorii, arhitectură și politică

Venind vorba de arhitectul Kós Károly: la câteva minute de mers pe jos de casa Mihaelei și a lui Lajos de Martin, ajungem la o trecere la nivel de cale ferată, intersectându-ne cu un imobil care pare a fi aparținut CFR. La doar câțiva pași o surpriză: un mini castel. Este vorba, de fapt, de casa, construită în 1910, adică nu cu mult timp de începutul Primului Război Mondial de însuși Kós Károly. 

El s-a mutat la Stana, la nord-est de Huedin și, pur și simplu, și-a construit o casă numită Varjúvár într-un stil arhitectural unic, clădit din piatră, în formă de cerc. Pereții parterului nu sunt tencuiți, ci reprezintă o zidărie din piatră spartă, iar etajele sunt construite din lemn. Varjú, în limba maghiară înseamnă cioară, iar vár, castel.

         Fosta locuință a lui Kós Károly, Castelul Ciorii de lângă calea ferată din Stana (Foto: www.koliver.wordpress.com)

Kós a avut și activitate politică: a fost co-fondatorul Partidul Popular Transilvănean, ulterior devenit Partidul Popular Ungar. El este, de asemenea, eminența cenușie din spatele Mișcării Transilvaniste, care, după Tratatul de pace de la Trianon a oferit un program politico-cultural pentru maghiarii rupți de țara-mamă. Kós s-a resemnat, scriind, în anul 1921, că „putem să ștergem definitiv lacrimile de pe obraz, o poartă s-a închis definitiv”. 

Mai mult, în loc de doliu a propus o soluții pentru colaborare cu românii din Transilvania, o conviețuire pașnică și o muncă asiduă pentru păstrarea identității naționale și culturale. „Trebuie să muncim, dacă dorim să trăim - și noi dorim să trăim, așa că vom munci!” – scria el.

Vajúvár este unul dintre locurile de pelerinaj pentru admiratorii arhitectului, omului politic și călăuzitorului comunității maghiare, Kós Károly. Din păcate, însă, casa nu poate fi vizitată datorită unor motive destul de patetice pe care nu le voi expune aici și acum.

Calea ferată Cluj-Oradea, din timpul Imperiului Austro-Ungar

Această colonie își datorează existența construcției magistralei feroviare dintre Cluj /Kolozsvár /Klausenburg și Oradea/Nagyvárad/Großwardein.

La începutul anilor 1860 traseul dintre Cluj și Oradea este concesionată „Ungarische Ostbahn” (în română Calea Ferată Ungară de Est) și pusă în funcțiune în luna septembrie a anului 1870.

                                Gara din Stana în filmul Kalotaszegi Madonna, 1943

În perimetrul stației feroviare s-au construit barăci pentru muncitorii care lucrau la calea ferată și, în special, la tunelul din imediata apropiere. Localnicii spun că unii s-au stabilit aici, aducându-și familiile. Așa, încetul cu încetul, colonia s-a dezvoltat.

Oaza Szentimrei

Valea, străbătută de pârâul Stana, ce curge de la poalele dealului Riszeg/Riseghea și se îndreaptă spre valea Almașului, este o oază de liniște, istorie și... literatură. Puțin mai sus de Castelul Ciorii găsim Vila Szentimrei, numită după poetul Szentimrei Jenő, cunoscut și apreciat membru al grupului de intelectuali grupați în jurul revistei Helikon. Clădirea a fost proiectată tot de Kós Károly, scândura din bucătărie fiind o atestare „documentară" a acestui lucru: (…) Construită (…) conform proiectului lui Kós Károly în anul 1925.

Aspect din Pensiunea Riszeg (Foto: www.koliver.wordpress.com)

În anul 2007 vila, care a fost restituită foștilor proprietari, a fost restaurată și transformată în pensiune, grației fondurilor europene. Am fost de nenumărate ori oaspetele domnului Szabó Zsolt, sufletul și administratorul pensiunii. Atmosfera autentică, background-ul istoric, arhitectural, literar, m-a acaparat repede.


Excursie în anul 1935. De la dreapta spre stânga: Szentimrei Jenő, în spatele acestuia scriitorul Tamási Áron, Kovács Ágnes, Ferenczy Zsizsi, Davida Rozália (Dudi), în spatele acesteia, acoperit, Orosz Gyula, Körmendy Erzsébet, soția lui Tamási Áron, Hollitzer Erzsébet și Szentimrei Judit (Foto: www.szentimrei.ro)

Am aflat, de exemplu, că la vilă a fost găzduit și celebrul scriitor maghiar Tamási Áron… Liniștea, locația deosebită, mobila din lemn masiv, scaunele și mesele decorate cu motive din Țara Călatei, cromatica deosebită conferă o atmosferă autentică și… pur și simplu, frumoasă. Asta combinată cu tehnologia: există wi-fi 4G… 

 Modern (conexiune la internet 4G) și rustic... (Foto: www.koliver.wordpress.com)

Așadar, ne vedem la Stana, în Țara Călatei, călărind la Lajcsi (Călăreții de la Stana) sau petrecând o noapte la Pensiune Riszeg…!


Fotografie de familie din anul 1936. Pe scări, în picioare, soția lui Szentimrei Jenő, Ferenczy Zsizsi, în spatele acesteia poetul Szentimrei Jenő, în spate în picioare este Judit, iar așezată, Ágnes (Foto: www.szentimrei.ro)





Sus