Miercuri, 12 Decembrie 2018
Miercuri, 12 Decembrie 2018


Compas / Prietenie maghiaro-moță în Apuseni…

Nu cred că există o astfel de zicală, dar ea poate fi oricând introdusă în cărți: dacă nu ai un vecin cumsecade, cumpără-ți unul. Sau cum s-ar traduce, mai bine zis interpreta, o zicală în limba maghiară: vecinul rău, blestem turcesc.


Pot spune,  cu mâna pe inimă , că domnul Niculița din Poiana Horea este un vecin deosebit de bun. Când acum mai mult de un deceniu maghiarii nu prea îndrăzneau să-și vorbească limba maternă în cârciumile din Apuseni, domnul Niculița îi primea cu inima deschisă pe cei care își cumpăraseră casă în acest sat plin de încărcătură istorică românească. 

Folosind de nenumărate ori casa de vacanță a prietenilor noștri  Melinda și János , de-a lungul anilor ne-am împrietenit cu domnul Niculița și soția dânsului, doamna Maria. N-o să uit niciodată cum îi duceam cele două fete într-o iarnă friguroasă cu Dacia Solenza Grand Cherokee Pathmaker (!) Especially Limited „Trailblazer” Edition până la Huedin. Acum ele sunt deja doamne la casele lor, căsătorite, cu copii. Pe una dintre ele am mai întâlnit-ode câteva ori.

Domnul Niculița ne ajută de fiecare dată când mergem la Poiana Horea: pune foc în sobă, dă drumul la apă și are grijă ca iarna aceasta să nu înghețe în conducte.

Acum câteva luni eram curioși să vedem biserica ortodoxă din Poiana Horea. Preotul ne-a primit prietenește, ne-a arătat edificiul religios, am povestit îndelung cu el. Încă un moment de normalitate într-un loc din Apuseni pe care noi, maghiarii, îl numim, tradus cam neinspirat din Dealul Calului, Gyálukaluluj. :) 

Această așezare de moți din Munții Apuseni, care azi numără în jur de 300 de suflete, a devenit un fel de sat cu case de vacanță, aici și-au construit edificii unii dintre clujeni, alții renovând, cu gust, vechile case ale moților. Desigur, unii localnici nu au uitat de relele făcute de un anume grof Urmánczy, - al cărui nume mai figura , acum câțiva ani , în unele cărți funciare.

Tangența noastră cu domnul Niculița și soția dânsului, Maria, nu este decât o frumoasă poveste de prietenie maghiaro-moță…





Sus