Marţi, 21 Noiembrie 2017
Marţi, 21 Noiembrie 2017


Compas / Din ruinele fabricilor se fac librării gigantice – microeconomistul Kopányi Mihály despre învestițiile marou din Baltimore (Maryland)

Din ruinele fabricilor se fac librării gigantice – microeconomistul Kopányi Mihály despre învestițiile marou din Baltimore (Maryland)

A oferi o destinație a platformelor industriale părăsite respectiv a împrejurimilor acestora colorate în brunul și cenușiul caracteristic al coșurilor industriale este un pas decisiv în urbanistica modernă. O ruină industrială poate deveni oricând un centru cultural supermodern, ba mai mult, o librărie gigantică. 


Între două hornuri industriale vechi – o nouă lume. În spate se observă scara de fier care conducea spre hala macaralelor (foto Corbii Albi)


Așa s-a întâmplat în Baltimore (Maryland), unde aceste transformări uluitoare au ca specialist și pe Kopányi Mihály, un savant maghiar al cărui nume este strâns legat de microeconomie, el fiind primul care a publicat în Ungaria un tratat de acest gen pentru studenți.


Primul curs de microeconomie din Ungaria și fosta turnătorie. Pe una dintre hornuri  pentru a lua un pic din negreala hornului  o chitară uriașă

– Ceea ce vedem acum în vechiul port din Baltimore respectiv fabricile și uzinele reînviate, sunt un exemplu excelent pentru a demonstra, cum poți transforma un astfel de peisaj ”brun” într-un mall cultural colorat, plin de viață și optimism  îmi spune microeconomistul maghiar. 

– Refolosirea coșurilor industriale înnegrite ca și piloane ale unei clădiri supermoderne cu destinație culturală, înseamnă o reușită în acest domeniu economic, care se numește nu investiție ”greenfield” ci ”brownfield”. În limba maghiară traducerile acestor noțiuni sunt nu numai reușite ci și folosite în limbajul comun: ”zöldmezős befektetés” respectiv „barnamezős befektetés” – explică Koppányi Mihály, oferând astfel discuției noastre și o aură cultural-lingvistică, dovedind parcă faptul, cât de ușor se poate ajunge de la maroul și cenușiul caracteristic al coșurilor industriale nefuncționabile, la tematica limbii materne, a librăriilor, a bibliotecilor, a culturii și vieții moderne, optimiste.


– Schimbarea la față a tristelor clădiri industriale aflate în ruine a condus la revitalizarea întreagă a malului golfului Chesepeak, care s-a transformat astfel într-o zonă turistică în vogă, numai bătrânii aducându-și aminte de vremurile industriale, când fumul și ”maroul” dominau zona. 


              Promenada... Nici urmă de ”atmosfera marou” – oameni optimiști și plini de inițiative

Ceea ce se poate observa acum pe mal, este un mic miracol. 

După ce s-au făcut aceste învestiții în marou (brownfield), americanii au redescoperit promenada, ca și o formă de viață. 


    Crabul... Economie, turism, afacere... În stânga microeconomistul din Washington, Kopányi Mihály
               

În jurul clădirilor transformate din stadiul de hale de montaj, turnătorii și depozite de macarale în centre culturale, a apărut și lumea de promenadă, care vine pe mal să se destindă, aducându-și și copii cu ei – arată spre promenada colorată a vechiului ”mal marou” al orașului.

                                                                      ***

În librăria gigantică văd cărți, cărții... Culoare, locul de citit, cititori, copii mulți, terasă... În unele locuri încă se observă urmele cutiilor electrice ale halei de construcții, în unele locuri părți din turnătoria veche, revopsite. 

Oare în România când va intra în modă această formă de investiție și revigorarea a miilor de fabrici lăsate în paragină, cu geamuri sparte și buruieni care cresc până la cer, având rădăcina în trecutul apropiat și glorios al clasei muncitoare?





Sus