Joi, 19 Septembrie 2019
Joi, 19 Septembrie 2019


Compas / Distracția care a născut valori – 40 de ani de Casă a dansului popular

Distracția care a născut valori – 40 de ani de Casă a dansului popular

În data de 24-25 februarie s-a sărbătorit a 40-a aniversare a așa-numitei Case a dansului popular maghiar din Cluj.

Ce este de fapt această „casă” de dans? Este un fenomen aparte, legat de iubirea și punerea în practică a obiceiurilor legate de dansul popular maghiar ca atare, legat strâns de învățarea benevolă a acestora cu ajutorul specialiștilor.

Casa de dans a fost, ani în șir, o formă de rezistență pașnică împotriva asimilării, respectiv discotecizării excesive a timpului liber.

Evenimentul a adus un omagiu mișcării intelectuale care a contribuit în al 24-lea ceas la salvarea multor valori etnografice care s-ar fi pierdut cu modernizarea instaurată - mai mult sau mai puțin - în viața satelor după sfârșitul secolului al XIX-lea.

De fapt, mișcarea Casa dansului popular a reprezentat o inițiativă fără precedent: orășenii, după ce s-au familiarizat din documente sau de la bătrânii păstrători ai datinii, au reintrodus tradiția țăranului la sate, dar în același timp și-au creat un mod de distracție care le definea identitatea.

În februarie 1975, în clubul Teatrului de păpuși s-a ținut prima întâlnire, unde protagoniștii s-au instruit, la început în mod autodidact, unde au învățat unul de la altul muzica și dansul autentic care la cîțiva kilometri de oraș era încă un lucru viu. Nici cei care proveneau din aceste sate nu s-au întâlnit în mod direct cu folclorul autentic până atunci! Era epoca discotecilor.

Dintre cei care s-au oferit să cânte la instrumente, mulți erau studenți la conservator și, așa cum au mărturisit ulterior, această muzică le părea haotică, needucată și doar după ce s-au familiarizat cu stilul aparte și-au dat seama de valoarea folclorului arhaic. Este de menționat că, după Cluj, mișcarea s-a extins în mai toate orașele din Ardeal.



În cadrul programului aniversar organizat în clubul Casei Tranzit, vineri, s-a prezentat cartea întitulată Cronologia casei dansului popular din Cluj (1977–1990), vol. I., redactat de Könczei Csongor. Sâmbătă, programul a continuat cu dans popular pentru cei mici, apoi au fost proiectate filme vechi de televiziune despre Casa dansului din Cluj, iar momentul culminant a fost atunci când protagoniștii acelor vremuri de pionierat au adus mărturisiri despre prieteniile care sau format și țin și acum.

Munca multora dintre ei este legată în mare parte de tradiția populară sau dacă nu își câștigă existența din acest domeniu, a devenit un hobby care le-a format concepția de viată. S-a vorbit cu o umbră de regret și de sfârșitul anilor ‘80 cînd, sub diferite motive, aparent fără legătură cu mișcarea, autoritățile comuniste au pus capăt inițiativei. Astfel au fost nevoiți să continue pe cont propriu munca începută.



Au adunat pe lângă folclorul maghiar și folclor românesc, săsesc, țigănesc etc. După 1990, la Cluj și în mai multe centre culturale, munca lor este continuată de generația tînără, înființându-se pe lîngă Casa dansului popular ansambluri de muzică și dans profesioniste, dar și de amatori. Prezentările au fost completate cu poze de la începuturi și cu muzica ansamblurilor vechi Bodzafa și Ördögszekér, iar urmașii lor de azi, ansamblurile Regősök, Tarisznyás și Üsztürü au încîntat pe rând publicul.

Participanții și-au adus aminte de persoane care nu erau prezente sau care nu mai sunt printre cei vii. L-au omagiat pe animatorul mișcării, profesorul Könczei Ádám, plecat dintre noi. S-a vorbit și de contribuția renumitului etnograf de 91 de ani, Kallós Zoltan, care a pus la dispoziția tinerilor cunoștințe din propria sa culegere de folclor.



Astfel, cei tineri au primit un impuls ca să continue cercetările proprii din surse autentice. Mulțumită mișcării, concepția maselor despre folclorul autentic s-a schimbat treptat. De atunci, un ansamblu care se respectă nu mai prestează muzica folclorică în stil simfonic și nici nu se mai dansează cu coregrafie stilizată ce aduce a balet.

Este de menționat că mișcarea de la Cluj s-a extins în mai toate orașele din Ardeal. Curentul cultural a cărui baze s-au pus de Casa dansului popular pe la mijlocul anilor 70 în Ungaria, și mai apoi și în Ardeal, a fost declarat de către UNESCO, în 2011, modelul maghiar al predării moștenirii spiritual culturale universale.

fotografii: Török Zoltán




Sus