Marţi, 10 Decembrie 2019
Marţi, 10 Decembrie 2019


Civitas



Celălalt atu al UDMR este lipsa unui partid politic românesc, care sa aibă în programul său căi de rezolvare pentru problemele specifice ale maghiarilor, făcându-i astfel concurență. Desigur, motivele acestui rezultat de 300 000+ pot fi comentate în fel și chip, însă – vrem nu vrem – cifrele vorbesc de la sine.



Atât elan vătrist a iesit în aer... dar pe nimeni nu deranjeazā ca acel cartier se mai numeste “7 Noiembrie”?😀



Ideea de a te orienta în cadrul Zilelor Mátyás király (și) spre familiile cu copii s-a dovedit a fi una foarte bună, semănând informațiile culturale și istorice legate de Ungaria medievală încă de la vârste fragede, orientând interesul acestora spre cultură, civilizație, istorie și apartanența la națiunea maghiară.



Maghiarii din Cluj au avut plăcuta surpriză în aceste zile de a constata, că s-a spart iarăși o părticică din gheața care unește societatea română și cea maghiară din Ardeal. Monitorul de Cluj, un ziar cunoscut și important al regiunii, a decis să înființeze o pagină în limba maghiară, condusă de un redactor tânăr maghiar, Füstös Raymond, un băiat pornit din Bistrița.



Modelul este preluat de la Fotoarhiva Fortepan din Ungaria. Inițiatorii Edgár Szőcs, economist, Lóránd-Felix Furó, preot reformat și fotograf și Lóránd Fülöp, programator, au realizat fototeca din pasiune și fără nicio finanțare. Colecția este îmbogățită continuu cu noi poze de pe tot teritoriul României. Cele 7000 de poze datate în trei limbi (română, maghiară și engleză) accesibile în momentul de față sunt puse la dispoziția celor interesați în mod gratuit, singura condiție fiind citarea sursei și nefolosirea în scop comercial.



Nu știu cum (strӑ)mutarea copiilor care învațӑ în limba maghiarӑ din mai multe școli din Oradea într-una singurӑ cu predare doar în maghiarӑ ar fi fost o rezolvare. Despre ce rezolvare e vorba? Înțeleg cӑ și acum, în școlile orӑdene copiii maghiari pot învӑța în limba lor maternӑ.



Cei care nu se cunosc au toate șansele să privească suspicios unul către celălalt. Mai mult, persoanele care nu se știu au, poate, chiar o anumită doză de neîncredere în ceea ce privește intențiile celuilalt om. Proiectele comune maghiaro-române din Transilvania, oricât de modeste ar fi ele, sunt esențiale pentru a clădi încrederea reciprocă.




Sus