Joi, 16 August 2018
Joi, 16 August 2018


Civitas



Sute de copii și tineri maghiari au sărbătorit la Huedin cu sufletul la gură aniversarea a 20 de ani a formației de dansuri populare Suhanc (Vlăjgan), care este considerată cea mai originală trupă de acest gen din Ardeal.



Din cauza acestui fapt românii rămași pe aceste meleaguri au rămas peste noapte fără presă scrisă în limba maternă, fără nici măcar un contact cu frații de neam ai acestora, rămânând izolați și parcă uitați de conaționalii lor. Bineînțeles că în acea perioada nu doar instituții importante ale culturii românești din regat și-au mutat locația, ci și o mare parte a populației românești din regiuna de est a Ungariei de astăzi au luat calea țării de origine.



Nu mă gândeam vreodată că o voi auzi și pe asta. Adică: un parc părăsit cu niște arbori să fie asociați, sau, mai rău, să fie identificați cu maghiarii din Cluj/Kolozsvár/Klausenburg. Și acest lucru denotă o adversitate latentă față de această minoritate, care, cândva, a fost majoritate în capitala Transilvaniei.



La puțin timp după semnarea actului oficial, cei în cauză au descoperit că cele două comunități au cel puțin un punct comun: în ambele localități există câte un grup de femei, care se ocupă în mod constant de realizarea tăițeilor melcișori (așa-numitul ⹂csigatészta”). Ambele grupuri de femei sunt organizate pe modelul șezătorilor de odinioară. Se întâlnesc regulat într-un loc anume, se așează la masă, povestesc, de ce nu, poate chiar bârfesc, și fac tăiței melcișori pentru diferite evenimente: botezuri, nunți, înmormântări etc.



„O spun ca adept al vorbei directe: ceea ce solicităm nu vine de la diavol, ci este ceva ce funcționează normal de zeci de ani în mai multe țări europene” – a subliniat președintele CJ Covasna, menționând acele țări europene care au mai multe limbi oficiale: Belgia, Finlanda, Italia, Slovenia, Serbia, Republica Moldova etc. Multilingvismul nu este doar o problemă de naționalitate, ci este și o problemă tehnică, profesională dar și constituțională și legislativă – a accentuat Tamás Sándor, atrăgând atenția și asupra lipsei aplicării cu bună credință a recomandărilor internaționale în România.



Totuși cea mai populară fotografie este una alb-negru, realizată de însuși vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vákár István. Este (aproape) alb-negru, deoarece s-a făcut la sfârșitul serbării, când s-a adunat ultima urmă umană din parc. Titlul fotografiei ar putea fi: iarba a rămas verde după unguri.



Să sperăm că ”ideea diacritică” a celor de la uh.ro. va da de gândit nu numai maghiarilor obișnuiți tot mai mult cu comunicarea rapidă fără diacritice, ci și jurnaliștilor români, care își pierd credibilitatea folosind incorect numele ungurești, dând naștere la niște cuvinte generatoare de hohote.




Sus