Sâmbătă, 25 Mai 2019
Sâmbătă, 25 Mai 2019


Civitas / Drepturile lingvistice: 1.Tăblițe multilingve

Drepturile lingvistice: 1. Tăblițe multilingve

În ultima perioadă, am observat că apar tot mai multe articole legate de drepturile lingvistice ale minorităților, fie legate de tăblițele multilingve, fie legate de discriminările lingvistice. Citind acestea, am devenit foarte confuză: într-una am văzut o referință, de pildă, la art. 39 din Constituția României; într-alta, o referință la un alt articol, dintr-un alt document. Mi-am dat seama că ar putea fi multe persoane ca mine, care nu prea înțeleg ce se întâmplă în domeniul protecției drepturilor lingvistice. Astfel a venit ideea să lansăm un proiect, în cadrul căruia vom analiza documentele valide din România, referitoare la acest domeniu.



Dat fiind faptul că acest domeniu este unul foarte complex, vom încerca să abordam această temă printr-o serie de articole: vom încerca să sintetizăm drepturile lingvistice în educație, administrație, justiție și ale altor sfere ale vieții publice. Scopul proiectului este de a oferi o imagine mai clară despre situația actuală și de a ajuta cititorii să înțeleagă mai bine articolele referitoare la dreptrurile lingvistice.

Care sunt legile prin care sunt asigurate drepturile lingvistice? – mi-am pus prima întrebare, la începutul proiectului. După un scurt timp de căutare, am găsit răspunsul la această întrebare. Drepturile lingvistice sunt garantate de:


• Constituția României
• Legea 215/2001 a Administrației Publice Locale
• Hotărârea Guvernului Nr. 1415/2002
• Tratatul de Bază Încheiat Între România și Ungaria
• Convenția-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, Încheiată la Strasbourg
• Carta Europeană a Limbilor Regionale și Minoritare
• Declarația ONU cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice

Presupun că mulți dintre noi am auzit, am citit pe diferite rețele de socializare sau în diferite articole, că în data de 21.02.2017, Primarul Municipiului Cluj-Napoca a fost obligat să amplaseze indicatoare bilingve (în limba română și maghiară) la intrările și ieșirile din municipiu. În acest context, am decis ca în primul articol al proiectului să încercăm să vă oferim o imagine cât mai completă despre legile referitoare la folosirea tăblițelor multilingve și despre drepturile minorităților în acest domeniu.

În primul rând, aplicarea inscripționării multilingve este reglementată de Hotărârea de Guvern Nr. 1206/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispozițiilor privitoare la dreptul cetățenilor, aparținând unei minorități naționale de a folosi limba maternă în administrația publică locală, cuprinse în Legea administrației publice locale nr. 215/2001.

În Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, este subliniat faptul că, în cazul unei localități unde numărul locuitorilor aparținând unei minorități naționale este cel puțin 20% din numărul total al locuitorilor, unitățile administrative-teritoriale sunt obligate să se asigure inscripționarea denumirii localităților pe lângă limba română și în limba minorităților. Totodată, este subliniat și faptul că în cazul în care, din diferite motive, ponderea cetățenilor aparținând unei minorități naționale scade sub limita de 20%, aceste prevederi legate de tăblițele multilingve rămân in vigoare. Articolele referitoare sunt următoarele:

Art. 76.
(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale, cu aparatul de specialitate și organismele subordonate consiliului local, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba lor maternă și vor primi răspunsul atât în limba română, cât și în limba maternă.
(4) Autoritățile administrației publice locale vor asigura inscripționarea denumirii localităților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective, în condițiile prevăzute la alin. (2).
Art. 131.
Prevederile art. 19, art. 39 alin. (7) și ale art. 76 alin. (2) - (4) sunt aplicabile și în cazul în care, din diferite motive, după intrarea în vigoare a prezentei legi, ponderea cetățenilor aparținând unei minorități naționale scade sub procentul prevăzut la art. 19.

În Hotărârea de Guvern Nr. 1206/2001, cele menționate sunt completate cu următoarele:

Art. 4
(1) În localitățile în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor se va asigura inscripționarea denumirii localității și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.
Art. 10
(2) Inscripționarea în limba maternă a denumirii unor localităti are caracter informativ, neputând fi folosită în corespondență sau în documentele oficiale.
Art. 11
(1) Inscripționarea în limba maternă a denumirii unor localităti în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor se face pe aceeasi tăbliță indicatoare, sub denumirea în limba română, folosindu-se aceleași caractere, mărimi de litere și culori, potrivit anexei nr. 2. Inscripționarea se face atât pe indicatoarele rutiere de intrare, cât și pe cele de ieșire din localitate.
(2) Confecționarea tăblițelor indicatoare se realizează prin grija primarilor, costul acestora fiind suportat din bugetele locale.
Art. 13
Montarea tăblițelor prevăzute la art. 11 si 12 se face în termen de cel mult 90 de zile de la data intrării în vigoare a normelor prezente.


Totodată, Convenția Cadru privind Protecția Minorităților Naționale precizează următoarele:
Art.11
(3) În zonele locuite în mod tradițional de un număr substanțial de persoane aparținând unei minorități naționale, Părțile vor depune eforturi, în cadrul sistemelor lor juridice, inclusiv, atunci când este cazul, în cadrul acordurilor încheiate cu alte state, și ținând seama de condițiile lor specifice, pentru expunerea denumirilor locale, a denumirilor străzilor și a altor indicații topografice destinate publicului, deopotriva în limba minoritară, acolo unde exista o cerere suficientă pentru astfel de indicații.

De asemenea, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare prevede următoarele: Art. 10
(2) În ceea ce privește autoritățile locale și regionale din zonele locuite de un număr de vorbitori de limbi regionale sau minoritare în care se justifică măsurile specificate mai jos, Părțile se angajează să permită și/sau să încurajeze: (g) folosirea sau adoptarea, dacă este cazul alături de denumirea în limba (-ile) oficială (-ale), a formelor tradiționale și corecte ale toponimiei în limbile regionale sau minoritare.

Aplicarea inscripționării multilingve este adaptată rezultatelor recensământului din 2002 prin HG 1415/2002, care poate fi accesat pe următoarea pagină web: http://www.legex.ro/Hotararea-1415-2002-34232.aspx .





Sus