Luni, 26 August 2019
Luni, 26 August 2019


Civitas / Biblioteca Institutului Teologic al „Înțelepciunii întruchipate” – Fondul spiritual pentru clerul romano-catolic

Biblioteca Institutului Teologic al „Înțelepciunii întruchipate” – Fondul spiritual pentru clerul romano-catolic

Odată cu fondarea Institutului Teologic al „Înțelepciunii întruchipate” (Seminarium Incarnatae Sapientiae – S.I.S.) în anul 1753, fondatorul acestuia, Episcopul Sigismund de Sztoyka, a avut și grija înființării unei biblioteci, grijă preluată și de următorii episcopi ai Transilvaniei, care au contribuit la sporirea numărului de cărți, prin donații și achiziții.




Istoria bibliotecii este foarte strâns legată de istoria învățământului teologic destinat clerului catolic de limbă maghiară, clerul și cartea fiind două concepte de nedespărțit. Alba Iulia a fost în decursul secolelor centrul de formare pentru preoții Bisericii Catolice. Episcopii care au ocupat scaunul episcopal de Alba Iulia au considerat mereu că formarea sacerdotală este un punct important al pastorației lor.



Și în prezent, cea mai mare parte a fondului de carte o reprezintă cartea de religie, alături de literatura de specialitate din toate domeniile teologiei în ediții diferite. Pe lângă cărțile scrise în maghiară, latină sau chiar română, un important fond îl constituie cel al cărților în limbi de circulație internațională (germană, italiana, engleza, franceza etc.). Pe lângă marea varietate a volumelor de specialitate, se găsesc dicționare, lexicoane și un număr impresionant de periodice și de reviste de specialitate externe, pe care am avut ocazia să le orânduiesc după preferințele seminariștilor care le răsfoiesc periodic, căci un important argument al diversității lingvistice a bibliotecii îl reprezintă printre altele, revistele de specialitate, mai mult de 80 de reviste fiind în limbile maghiară, română, latină, germană, italiană, franceză, engleză, croată, greacă, ebraică, armeană și esperanto.



Bibliotecara actuală a Institutului, Veres Annamária, se dedică îngrijirii depozitului spiritual al clerului din anul 2008, perioadă semnificativă și inovatoare pentru bibliotecă, deoarece sursele de proveniență ale cărților s-au amplificat și s-a necesitat mutarea acesteia într-un spațiu nou amenajat. „Astfel, după mutare, avem la dispoziție o sală mare de lectură, un birou, un spațiu pentru cercetări și o sală pentru lecturarea aparițiilor periodice ale literaturii de specialitate. În spațiul din subsolul acestor locații avem un depozit cu o capacitate de stocare a 50.000 de cărți, pentru ca astfel să putem oferi posibilități și standarde cât mai înalte pentru studiu acelora care solicită serviciile noastre.” – mărturisește aceasta.

De asemenea, Annamária susține că „biblioteca noastră este una dintre cele mai însemnate biblioteci în ceea ce privește domeniul teologiei din țară și este considerată ca și punct de referință pentru materia teologiei, fiind destinată cercetărilor și studiilor teologice”. Astfel, printre rafturile bibliotecii se regăsesc zilnic seminariști însuflețiți să dea o mână de ajutor în orânduirea cărților, a revistelor, declarând că ei toți formează o familie pe care îi leagă pe lângă setea de cunoaștere și dorința de a răspândi importanța lecturii printre colegii lor.



În acest sens, Kiss Richárd Mihály mi-a oferit o mărturie pe cât de sinceră, pe atât de exemplară: „Cărțile înseamnă foarte mult pentru mine. Ne oferă cunoștințe vaste și ne dezvăluie lucruri minunate, una mai frumoasă ca cealaltă. Îmi place activitatea mea de voluntar în bibliotecă, deoarece este o bucurie să reîmprospătez cărțile vechi, ștergându-le de praf, ca semenii noștri să le găsească îngrijite și să le citească cu inima plină de fericire. Biblioteca este depozitul cunoștințelor și trebuie să fie îngrijită, reîmprospătată din când în când. Mă bucur că pot ajuta în acest proces!”. Totodată, colegul său, Bakó Róbert, susține că prin lectură ne putem dezvolta cunoștințele și vocabularul. El a declarat: „Sunt convins că fiecare dintre noi citește cu o mai mare plăcere cărțile curate, îngrijite. De aceea mă bucur că munca pe care o întreprind ca voluntar este ștergerea prafului de pe cărțile mai vechi, pentru ca oamenii care le vor răsfoi în viitor să fie convinși că acestea nu sunt uitate, neîngrijite.”.



În momentul de față fondul bibliotecii cuprinde circa 80.000 de volume. Dar nu doar această bogăție mă fascinează de fiecare dată când trec de ușa de sticlă a bibliotecii. Ci aerul familiar al celor care mă așteaptă dincolo de această ușă, aerul de smerenie al acelor seminariști care sunt deschiși spre a mă ajuta cu orientarea printre rafturile încărcate cu bogăție spirituală. Căci, cum susțin aceștia: lucrul cu cărțile ne oferă cea mai frumoasă inspirație pentru viață.










Sus