Joi, 12 Decembrie 2019
Joi, 12 Decembrie 2019


Civitas / Societatea maghiară din România la bilanț pentru trei decenii de libertate

Societatea maghiară din România la bilanț pentru trei decenii de libertate 
 
La Institutul Maghiar din București, a avut loc recent (pe 21 noiembrie 2019) o dezbatere pe o temă actuală, complicată și sensibilă: ,,30 de de libertate – activiști civili și minoritatea maghiară în România”. Dezbaterea a fost organizată de Ambasada Maghiară din București, iar protagoniști invitați au fost: Markó Béla (UDMR), Adrian Szelmenczi (Active Watch) și Gabriel Andreescu (doctor în științe politice. 
Directorul Noii Reviste de Drepturile Omului) – moderator fiind Asztalos Csaba (Consiliul Maghiar pentru Combaterea Discriminării). Cei trei învitați au subliniat că există trei etape în evoluția societății maghiare după decembrie 1989: I) 1990 - 1996, II) 1996-2007, III) 2010 - prezent. În decembrie 1989, societatea maghiară din România avea drepturi limitate, în sensul că existau doar cateva secții cu predare maghiară în școli românești și câteva înstituții de învățâmânt superior (de limbă și literatură maghiară, medicină, artă).

              

Inițial, UDMR a luat naștere ca uniune culturală, menită să apere drepturile minorității maghiare, dar evenimentele tragice din martie 1990 de la Târgu Mureș au determinat UDMR să între în viața politică. Perioada 1990-1996 a fost atât pentru România în ansamblu, dar și pentru maghiarii din România un parcurs de luptă pentru democratizarea societății. S-a exagerat mult în acea perioadă, un așa zis pericol iredentist maghiar. 

Un moment deosebit, a fost Minuta din 7 noiembrie 1996, semnată între Președintele de atunci, Emil Constantinescu și Președintele UDMR, Markó Béla. UDMR a intrat la guvernare, dovedind clar că nu există niciun pericol maghiar, a militat pentru drepturile societății maghiare (acum avem licee și facultăți maghiare), dar și pentru intrarea în NATO și UE. Ei bine, după 2010 din nou societatea românească a alunecat spre discursuri pline de ură față de comunitatea maghiră, astfel încât România a fost criticată la nivel european pentru că nu sunt respectate drepturile minorităților. 


S-a ajuns chiar la solicitarea în Parlament să se desființeze Consiliul Maghiar pentru Combaterea Discriminării. Dezbaterea a fost densă și înteresantă, fiind greu de rezumat în câteva cuvinte, iar moderatorul Asztalos Csaba a evidențiat că vor mai exista asemenea manifestări care, din nefericire, sunt necesare pentru că se există în societatea actuală românească pericolul ultranaționalismului care duce la limitarea și nerespectarea drepturilor minorităților. De menționat că în campania prezidențială problema minorităților nu a existat. 




Sus