Cei care nu se cunosc au toate şansele să privească suspicios unul către celălalt. Mai mult, persoanele care nu se ştiu au, poate, chiar o anumită doză de neîncredere în ceea ce priveşte intenţiile celuilalt om. Proiectele comune maghiaro-române din Transilvania, oricât de modeste ar fi ele, sunt esenţiale pentru a clădi încrederea reciprocă.

La începutul anilor ’90 profesorul Octavian Buracu a început clădirea acestei încrederi româno-maghiare. Euforia revoluţiei din decembrie 1989 a făcut ca mulţi dintre noi să considerăm cealaltă persoană, indiferent de etnie, religie, limbă maternă, ca pe fratele care a trecut prin aceleaşi suferinţe ca şi noi. Etnicii maghiari şi germani, însă, au trecut şi prin suferinţa şi deznădejdea pricinuită de politica de asimilare forţată practicată de dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu , iar când am început să ne cerem drepturile referitoare, de exemplu, la educaţia în limba maternă, ne-am trezit, subit, cu opoziţia vehementă a fraţilor majoritari.

În anul 2014 primul primar al Clujului liber a fost omagiat în cadrul Zilelor Culturale Maghiare (Foto: Dan Bodea/Transilvania Reporter)

Să nu uităm nici de evenimentele sângeroase din martie 1990 din Târgu Mureş, şi nici de domnia de 12 ani a ultranaţionalistului Gheorghe Funar la Cluj/Kolozsvár/Klausenburg. Acestea rămân în memoria colectivă a maghiarilor din Transilvania. De asemenea, degringolada retorică a politicienilor români din ultimii 30 de ani, care pentru a-şi asigura voturile, au aţâţat permanent cele două etnii. Desigur, au fost şi oameni politici maghiari care au pus paie pe foc.

Revenind la Octavian Buracu, cel care, în 2014 a fost comemorat şi omagiat în cadrul Zilelor Culturale Maghiare, şi a cărui mormânt a fost renovat cu sprijin financiar venit din oraşul înfrăţit Pécs: el a înfiinţat Asociația pentru Dialog Interetnic şi revista cu acelaşi nume. A militat pentru reconcilierea româno-maghiară în perioada când naţionalismul era în floare. Din acest punct de vedere Szabó Csaba este într-o situaţie mult mai uşoară: Clujul nu este condus de Gheorghe Funar, însă, în primărie găsim un naţionalist fervent, Ionuţ Ţene. Relicvele trecutului nu dispar uşor.

Ceea ce fac Corbii Albi şi Szabó Csaba poate fi asemuit Asociației pentru Dialog Interetnic şi domnului Buracu. Promotorul normalizării relaţiilor interetnice din perioada de după revoluţie s-a axat mai degrabă pe palierul politic, al nostru Csaba se concentrează pe literatură şi publicistică. Ţelul este acelaşi: cunoaşterea reciprocă şi clădirea încrederii.