Miercuri, 26 Septembrie 2018
Miercuri, 26 Septembrie 2018


Civitas / Sânmărtin – Szépkenyerûszentmárton, comunitatea care nu vrea să moară

Sânmărtin  Szépkenyerûszentmárton, comunitatea care nu vrea să moară

Comuna Sânmărtin este o comună mică de la granița estică a județului Cluj, cu județul Bistrița Năsăud. Este o comunitate multietnică, locuită de maghiari și români deopotrivă. Maghiarii locuiesc în centrul de comună, unde sunt majoritari. Comunitatea, care odată era mare și prosperă acum este înbătrânită și foarte mică, dar refuză să moară. 


Localitatea a fost atestată în 1312, când deja avea o biserică ridicată în memoria Sfântului Martin, de la care provine și numele localității. Acest nume este una dintre cele mai lungi și frumoase din tot spațiul locuit de maghiari. S-ar traduce în Sânmărtinul pâinii frumoase. Numele provine de la împăratul Josif al II-ea care a fost primit cu pâine foarte frumoasă, într-o vizită imperială.


Localitatea a fost locuită în trecut de către țărani liberi, al căreii datorii era paza cetății Martinuzzi din Gherla. 

La sfârșitul secolului XVI, războiul de 15 ani și generalul Basta au făcut ravagii în localitate, în care au rămas abia șapte oameni. 

Spiritul revoluției de la 1848 i-a prins și pe sânmărtineni, astfel și-au sacrificat și clopotul, ca să susțină efortul financiar al revoluției. 


Regimul comunist nu a ocolit localitatea, care a plătit un tribut mult prea mare acestei file negre a istoriei și a început exodul populației, rămase fără proprietăți, spre Gherla și alte orașe în căutarea unui trai mai bun. Acest exod a lăsat în urmă o societate predispusă spre înbătrânire și dispariție. Acum la 29 de ani de la căderea regimului comunist satul este aproape depopulat locuit de foalte puțini tineri, și de multe persoane cu o vârstă foarte înaintată. 


Cei rămași continuă să spere și să lupte pentru a dovedii că în ciuda situației grele este viață și în colectivitatea lor. Un astfel de exemplu a fost și întâlnirea comunităților, din Bazinul Văii Fizeșului, care a avut loc sâmbătă, 11 august. 

Evenimentul este o reînviere a unei tradiții originare în perioada interbelică, când comunitățile din arealul amintit se întâlneau și organizau serate cultural-religioase. 


Întâlnirea de sâmbătă, al cărei rang a fost ridicată și de către prezența domnului deputat din parlamentul european, Tökés László, a debutat cu o slujbă religioasă, în care au fost evidențiate personalitățile care într-un fel s-au altul ajută comunitatea. 


Slujba religioasă a fost urmată de o masă comună, la care au participat invitații de seamă, membrii communității și mai multe persoane originare din comună, dar care acum locuiesc în alte părți a lumii.

Masa comună a fost urmată de un scurt program artistic deschis de către dansatorii din Vaida Cămărați, urmați de către dansatorul Füstős János din Lacu și a fost încheiată de către corul mixt a comunității. 

Evenimentul de seamă a fost încheiată de către o petrecere care a ținut până în noapte târziu. 
 




Sus