Sâmbătă, 25 Mai 2019
Sâmbătă, 25 Mai 2019


Civitas / Biologul Mátis Attila descoperă planta Aerel dobrogean

Biologul Mátis Attila descoperă planta Aerel dobrogean

Nu de mult, am avut o conversație norocoasă cu una dintre persoanele care a participat la descoperirea unei specii de plantă, într-un proiect al Societății Ornitologice Române. Acesta nu este doar o specie nouă pentru România, ci este o specie nouă pentru știința mondială. Este vorba de Szabó Anna, biolog la Universitatea Babeș Bolyai, care mi-a povestit cu patimă momentele revelării lor: Aerelul dobrogean. Cel care a descoperit planta este biologul Mátis Attila, nimeni altul decât același botanist care a mai reușit să descopere o specie nouă pentru flora României. Szabó Anna, împreună cu alți colegi, a asistat la aceste cercetăriși a relatat pas cu pas fiecare acțiune, eveniment și momente de bucurie.

– Cum s-au desfășurat căutările și care a fost procesul de cercetare?

„În mai, anul 2014, colegul meu Mátis Attila împreună cu Havadtői Krisztina au plecat în Dobrogea, unde evaluau starea de conservare a habitatelor, într-un proiect al Societății Ornitologice Române. În Rezervația Pădurea Dumbrăveni au găsit o plantă nemaivăzută. Cum trebuie să îți imaginezi?

    

Este o zonă închisă, pădure, sunt pajiști, plante spectaculoase, flori, iar în această poiană înflorită Mátis Attila a observat o frunză, care nu îi era nicidecum cunoscută. L-a căutat în determinator, care conține toate speciile de plante cunoscute în flora României. Între timp, a sesizat că se încadrează in familia Apiaceae.

Atunci și-a dat seama, că planta nu era interesantă doar în ochii lui. Când au revizitat locul la sfârșit de sezon, în septembrie, a ieșit la iveală că planta are un ciclu de viață special, cu reproducere în sezonul serotinal: frunzele apar în mai, se usucă la sfârșit de iunie, iar inflorescențele fără frunze, apar în august și fructifică în septembrie.

  

A cerut ajutorul lui Alexandru Sabin Bădărău, expert în fotografie, pentru a se uita în flora bulgară, deoarece se află la proximitate mare de granița cu Bulgaria, deci erau șanse bune pentru identificarea unor specii prezente în flora țării vecine, dar nesemnalate încă la noi.

Însă, în timp, au descoperit că această plantă se aseamănă cu o plantă din Rusia, Eriosynaphe longifolia. Atunci am crezut că planta se aseamănă cu ceea din Rusia, deoarece au o morfologie similară.

Au început analizele genetice, și am descoperit că este o specie nouă. Nu am avut multe informații despre planta Eriosynaphe longifolia, dar spre norocul nostru, în anul 2015, când am participat și eu în cercetare, Sramkó Gábor din Ungaria se afla în Rusia la momentul potrivit, a luat legătura cu colegii ruși și a colectat mostre din specia respectivă în zona râului Volga. Noile analize genetice au dovedit că ambele specii aparțin genului Ferula.

După acestea au urmat descrierile genetice, care au fost efectuate de către biologul Bartha László de la Universitatea Babeș Bolyai. Descrierea a cerut multe investigații exacte și reexaminări. În perioada 2015-2016 am efectuat multe vizite împreună cu Mátis Attila în Rezervația Pădurea Dumbrăveni, pentru a aduna date morfologice necesare pentru distincția speciei noastre de cea rusească.

Analizele comparative pentru morfologia fructelor au fost realizate de Thomas Kuhn (UBB Cluj), iar rezultatele au fost publicate în revista Phytotaxa. Am adus exemplarul pe baza căreia a fost descrisă noua specie, la ierbarul din Grădina Botanică "Alexandru Borza" din Cluj-Napoca.”

– Ce denumire are și de unde provine numele acestei plante?

„Specia nouă a fost botezată Ferula mikraskythiana. Denumirea aleasă de noi pentru specie se
datorează faptului că, din câte cunoaștem la momentul actual, este o specie endemică Dobrogei,
cu areal foarte restrâns, iar de aici vine și epitetul specific mikraskythiana – care se referă la denumirea în greaca veche a regiunii cunoscute azi sub numele de Dobrogea. Pentru denumirea populară, propunerea noastră a fost Aerel Dobrogean.”

– De ce se află în pericol această specie, și cum a reușit să supraviețuiască până acum?

„Când apare o specie nouă, trebuie încadrat într-o categorie a conservării, iar această plantă este clasificată conform regulamentului IUCN ca specie Periclitată, deoarece am găsit în totalitate 172 de exemple.

 

Acestea se separă în două populații mici, pe două pajiști. Deci, dacă se întâmplă ceva cu pajiștea unde le-am găsit, acestea pot dispărea. Tocmai datorită izolării și a protecției oferite de pădure, au rezistat aceste plante. Turmele enorme de oi, care de altfel au distrus prin suprapășunat majoritatea pajiștilor stepice din restul Dobrogei, sunt principalul inamic al unei astfel de plante. Am avertizat și forestiera locală,deoarece sunt și alte specii în pericol.”

– Cum ați trăit faptul că ați descoperit o specie nouă?

„Cine cum. Bineînțeles, ne-am bucurat cu toții. Nu ne-am așteptat la o astfel de popularitate. Pentru mine însă, este un cadou. Mátis Attila în principiu asta face, caută specii noi, specii nemaivăzute, chiar și Sabin. Sabin reușea mereu să învețe flora română de pe de rost, iar în primavară le știa pe toate. Eu mă preocup mai mult cu vegetație. Sigur, mă fascinau speciile noi, dar nu astea m-au preocupat, deci pot să spun că este un cadou pentru mine. Nu m-am așteptat la așa ceva, și cel mai captivant moment a fost cănd chiar am văzut cu ochii mei planta aceasta extraordinară. Bartha László a fost încântat, când a făcut analizele moleculare și a sesizat că nu se aseamănă cu cea din Rusia. În consecință, bucuria a avut multe perspective.”










Sus